CHIȘINĂU, 14 mart– Sputnik. Cu această ocazie, cineastul, publicistul și scriitorul Mihai Poiată a publicat pe pagina sa de Facebook un text prin care evocă personalitatea lui Mihai Dolgan și amprenta pe care a lăsat-o aceasta asupra "generației Noroc-ului".Reproducem mai jos textul lui Mihai Poiată, cu precizarea că domnia sa este autorul a două volume despre Mihai Dolgan și Noroc-ul lui: "ROCKul, "NOROC"–ul & NOI" și "Mihai Dolgan: De ce au plâns chitarele?".
Misterul fenomenului „Noroc”
Misterul Fenomenului „Noroc” trebuie căutat în destinul lui Mihai Dolgan, care nu a început în martie 1967, când a avut loc debutul oficial al „Noroc”-ului, dar nici nu s-a încheiat pe 10 septembrie 1970, când a fost interzis, iar membrii lui au fost nevoiți să ia drumul pribegiei. Reconstituind traseul pe care l-a străbătut timp de 66 de ani am ajuns la un moment, când pentru mine fenomenul Dolgan a căpătat și o dimensiune exterioară și chiar o distinctă expresie vizuală. Aceasta s-a întâmplat când, din întâmplare, fotografiile pe care le vedeți în această postare, s-au pomenit alături.
Am rămas uimit de ceea ce am văzut și mi-a fost greu să mă împac cu gândul că de pe ambele fotografii mă privește același bărbat. O altă privire, o altă ținută, o altă experiență de viață, o altă atitudine față de propria persoană și față de lumea din jur, dar mai ales un alt mod de a aborda viitorul și de a-și evalua conexiunile cu mediul profesional.
Mi-am dat seama că decalajul frapant dintre aceste două fotografii nu este doar rezultatul eforturilor creatoare ale costumierului și coaforului, ci mai reflectă și o profundă transformare interioară.
Azi, în ziua când s-a născut Mihai Dolgan, să nu uităm că prin aceste transformări (interioare și exterioare) am trecut și noi, generația „Noroc”-ului. Împreună cu Mihai Dolgan și grupul NOROC.
Autor: Mihai Poiată