CHIȘINĂU, 12 mart – Sputnik, Nicu Goncear. Serviciul de presă al Centrului Național Anticorupție anunță că ofițerii acestei instituții au reținut o persoană din Cahul care le-a luat unor persoane casa pe care au moștenit-o de la o rudă ce a decedat.
"Un bărbat din Cahul a fost reţinut de ofiţerii Direcţiei Generale Teritoriale Sud a CNA şi procurorii anticorupţie, fiind bănuit că ar fi înstrăinat ilegal un bun imobil, amplasat în orașul Cahul. Acesta ar fi acţionat în complicitate cu persoane necunoscute, iar ca urmare a intrat în posesia unui apartament în valoare de 20 000 de euro", anunță CNN în comunicatul de presă.
Iată ce schemă frauduloasă au folosit grupul implicat în această ilegalitate.
"Bănuitul ar fi falsificat o hotărâre de judecată prin care s-a atribuit unui terț dreptul de proprietate asupra bunului imobil, după decesul proprietarului de drept. Actul a fost emis în mod fraudulos, iar succesorii legali ai persoanei decedate au fost deposedați de casă. Ulterior, apartamentul a fost vândut unei persoane interpuse, cauzându-se un prejudiciu material fiecărui succesor de drept în sumă totală de 20 000 de euro, echivalentul sumei de 93 600 de lei", precizează serviciul de presă al CNA.
În urma acumulării materialului probatoriu, bărbatul a fost reținut pe un termen de 72 de ore, iar dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 10 ani de închisoare. În prezent, oamenii legii efectuează investigații pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în această crimă.
Am relatat acest caz pentru că el trădează o problemă gravă în Republica Moldova: cea a justiției sau, mai bine zis, a lipsei de justiție, a injustiției. Vă imaginați ce se întâmplă în acest domeniu, în instituțiile statului dacă oamenii sunt lipsiți de casa care le aparține prin falsificarea unei hotărâri de judecată? Cum este posibil ca într-un stat de drept cineva să falsifice decizia unei instanțe de judecată și să-i dezmoștenească pe niște cetățeni de casa ce le-a revenit în mod legal?
Să nu credeți că acesta este un caz singular. Sunt zeci și sute de cazuri în care oamenii au rămas fără casă, fără imobile. Și nimeni nu a intervenit să-i ajute. Unii umblă ani de zile prin instanțele de judecată, ații s-au resemnat, au capitulat în fața mafiei și a sistemului ineficient. Și-au luat lumea în cap și s-au dus peste hotare. Sau dacă încă nu au făcut-o, o vor face în curând.
Ceea ce s-a întâmplat la Cahul este un caz fericit, în care angajații instituțiilor de drept – ofițerii CNA, procurorii – și-au făcut în mod corect și profesionist lucru. Dar, vă asigur eu, astfel de cazuri sunt puține. De cele mai multe ori, finalul este unul nefericit.
În cazul de la Cahul a avut loc o infracțiune împotriva patrimoniului. Și trebuie să știm că aproape fiecare a doua infracțiune este una săvârșită împotriva patrimoniului. Cel puțin așa arată raportul Biroului Național de Statistică "Nivelul infracționalității în Republica Moldova în anul 2018".
Făcând trimitere la informațiile Ministerului Afacerilor Interne, Biroul constată că, în anul 2018, pe teritoriul Republicii Moldova, au fost înregistrate 32 de mii de infracțiuni, înregistrând o scădere cu 10 la sută faţă de anul precedent (comparativ cu anul 2014 nivelul infracționalității a scăzut cu 23,4%). Rata infracționalității constituie 90 de infracțiuni la 10 mii locuitori, comparativ cu 117 infracțiuni în anul 2014.
Așa cum am spus, fiecare a doua infracțiune comisă este contra patrimoniului, mai exact 47,6%.