Invitat în studioul Radio Sputnik Moldova, doctorul în științe demografice Valeriu Sainsus, care este și conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din Moldova, a discutat despre cauzele și consecințele micșorării numărului de studenți.
Potrivit spuselor lui, marea majoritate a universităților din Republica Moldova sunt "într-o cădere liberă" sub aspectul numărului de studenți, indiferent de faptul, dacă este universitate de stat sau instituție privată.
"Un deceniu mai devreme vorbeam despre criza liceelor. În prezent, marea majoritate a celor care au fost în perioada de gimnaziu și liceu sunt la universitate. În contextul dat, inevitabil că această criză s-a răsfrâns și asupra universităților", a explicat Valeriu Sainsus.
Populația care dorește să facă studii universitare este influențată de mai mulți factori, nu doar de factorul demografic, care pare a fi cel mai important.
"Toți cei care susțin examenele de bacalaureat practic reprezintă 60% din fiecare generație, iar rigorile din liceu au dat posibilitatea doar la o bună parte să ajungă la universitate", a menționat Sainsus.
De asemenea, un alt factor este că o bună parte din studențime preferă să-și continue studiile peste hotarele țării.
"Anual, în România avem peste 5-6 mii de burse, dar și în alte state din Europa. Este corect ca o bună parte din cetățenii noștri, care ajung la majorat să fie liberi să-și continue studiile unde își doresc", a adăugat doctorul în științe demografice.
Pe de altă parte, potrivit lui Valeriu Sainsus, există și un alt fenomen destul de subtil. Există multe familii stabilite peste hotare, iar copiii lor îi urmează continuându-și acolo studiile.
"O bună parte din ei pleacă după gimnaziu sau după ciclu de liceu. În prezent suntem într-o etapă destul de profundă migrațională când deja nu migrează un membru al familiei, dar familii întregi", a menționat el.
Mai mult decât atât, Valeriu Sainsus a subliniat că există și un fenomen mai puțin plăcut în contextul în care au fost optimizate liceele și gimnaziile.
Astfel, tineretul din localitățile rurale se află într-o situație destul de critică, pentru că marea majoritate nu au posibilitate să-și obțină diploma de bacalaureat în localitatea de baștină, fără de care nu pot continua studiile superioare.
"În prezent colegiile se află într-o situație mai bună, pentru că marea majoritate a tineretului rural accede în colegiu pentru ca să obțină o profesie, iar dorința lor de ași continua studiile într-o universitate este foarte mică. O bună parte din ei nu mai doresc să susțină examenele de Bacalaureat, dar caută să îmbrățișeze o profesie", a punctat Valeriu Sainsus.
Mai multe informații referitor la acest subiect aflați din interviul audio atașat.
Autor: Cristina Baș