Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

România a preluat președinția Consiliului UE: Iată cum a reacționat Chișinăul

Planurile Bucureștiului, speranțele celor de la Chișinău și care este situația Moldovei în relația cu UE: La ce ar trebui să ne așteptăm această perioadă în care România a preluat președinția Consiliului UE.
Sputnik

CHIȘINĂU, 3 ian – Sputnik. Joi România a preluat pentru prima dată președinția Consiliului UE. În următoarele șase luni, țara vecină se va afla la cârma uniunii într-un moment de cotitură pentru UE - Brexit și schimbarea componenței Parlamentului European. Chișinăul speră ca Bucureștiul să-i acorde sprijin, inclusiv în chestiunea unei perspective clare de aderare la UE.

Prioritățile României

La începutul anului trecut, Bulgaria preluase și ea pentru prima dată președinția UE. Comisia Europeană a evaluat această activitate drept una de succes. Ulterior ștafeta a fost transmisă Vienei, iar acum Bucureștiului.

”Rolul de Președinție a Consiliului Uniunii Europene presupune gestionarea cu imparțialitate și profesionalism a temelor aflate pe agendă, care au implicații în viața de zi cu zi a a tuturor și vor contribui la evoluția societății europene”, a declarat premierul României, Victoria Dăncilă.

Potrivit ei, aceste teme îi vizează pe toți locuitorii UE. Printre acestea se află definirea bugetului Uniunii Europene post-2020, funcţionarea pieţei unice europene şi competitivitatea industriei europene, de impulsionarea digitalizării industriei europene şi evoluţiei inteligenţei artificiale, de drepturile sociale, de agenda de securitate internă, lupta împotriva terorismului, de gestionarea provocărilor determinate de migraţie, de viitorul Uniunii Europene.

Ce presupune președinția UE?

UE îi cere Moldovei să soluționeze de urgență problema migrației

Țara care a preluat președinția este responsabilă de activitatea Consiliului Uniunii Europene în domeniul legislației, pentru asigurarea coerenței agendei, a cooperării între statele membre. Acum, România va trebui să planifice și să organizeze reuniuni ale Consiliului și ale organelor sale pregătitoare (cu excepția Consiliului pentru Afaceri Externe), în componența căruia sunt incluse comisii permanente, grupuri de lucru și alte structuri.

De asemenea, președintele organizează diverse întâlniri oficiale și informale la Bruxelles și în propria sa țară. Țara reprezintă Consiliul în relațiile cu alte instituții ale UE, în special cu Comisia Europeană și Parlamentul European. În acest caz, rolul președintelui este de a ajunge la un compromis în privința documentelor legislative.

Reacția Chișinăului

Guvernul de la Chișinău consideră că președinția României este o șansă unică pentru a îmbunătăți relațiile dintre țara noastră cu Uniunea Europeană, începând cu intensificarea dialogului politic și sprijinirea implementării reformelor și încheind cu intensificarea implementării proiectelor în domeniul energetic și de infrastructură. De această părere este vicepremierul Iurie Leancă.

”Mizăm, nu în ultimul rând, pe suportul Bucureștiului de a genera o dezbatere mai largă în UE asupra necesității oferirii Chișinăului unei perspective clare de aderare la UE”, a declarat Leancă.

Nu pot exista niciun fel de discuții privind aderarea Republicii Moldova la UE în următoarele șase luni, consideră decanul Facultății Relații Internaționale de la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”, Pavel Midrigan.

”Președinția României va dura doar jumătate de an. Agenda este practic stabilită. Țara care prezidează nu poate elabora o agendă proprie”, a declarat expertul pentru Sputnik.

În repetate rânduri, Moldovei i s-a spus, fără ocolișuri, că în următorii ani chestiunea privind aderarea la UE nu va fi discutată. În același timp, un astfel de tabu este aplicat nu numai țării noastre, ci și altora care intenționează să se alăture acestui "club de elită". În primul rând, acum există o mulțime de probleme chiar în interiorul UE. În al doilea rând, după cum remarcă Midrigan, țările care intenționează să adere - Moldova, Ucraina și o serie de altele - sunt încă foarte de parte de cerințele înaintate față de fiecare stat. Vorbim despre procese democratice, libertatea presei, justiție și alte aspecte.

 

Potrivit lui Midrigan, autoritățile de la Chișinău trebuie să-și concentreze eforturile pentru a îndeplini acele sarcini asupra cărora insistă UE.

”Până la urmă, finanțarea a fost suspendată pentru că nu vrem să ascultăm, avem anumite așteptări, dar nu facem nimic”, a subliniat Midrigan.

Expertul a precizat că puterea din Moldova trebuie să lucreze astfel că țara să tindă să ajungă în UE, iar țara noastră să fie invitată să adere la această uniune.

Ce chestiuni vor fi discutate în UE

Veste uriașă pentru România: Vezi ce a decis astăzi Parlamentul European

Cu toate acestea, potrivit interlocutorului, României ar putea să-și concentreze eforturile asupra unor probleme. De exemplu, securitatea regională, migrația sau alte chestiuni care ar putea viza în vreun fel și Republica Moldova.

”În ansamblu, țara care prezidează este mai mult un organizator, ea nu elaborează ordinea de zi. Și asta pentru că există probleme europene importante pe care UE trebuie să le soluționeze”, a adăugat Midrigan.

Este vorba de Brexit, de schimbarea componenței Parlamentului European, problemele ce țin de bugetele Italiei, Poloniei și a fenomenului migrației ilegale, precum și chestiuni de ordin economic - discuții privind liberul  schimb cu SUA și China.

”Chestiunea aderării Moldovei nu se va afla printre temele prioritare, care vor fi discutate de UE”, a conchis Midrigan.