Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
BRUXELLES, 24 dec, Sputnik, Daniela Porovăț. Performanțele naționaliștilor și populiștilor pe rețelele de social media îi îngrijorează pe globaliști care credeau că noile metode de comunicare vor desființa granițele și vor anula identitățile naționale. Dimpotrivă, pe bază de Facebook, Twitter, Instagram și chiar Youtube, naționaliștii au putut să comunice cu alegătorii în condițiile în care mainstream media a practicat un blocaj permanent și o distorsionare rău intenționată a mesajelor partidelor și politicienilor de acest tip.
Exemplul celui mai mare succes îi aparține liderului Liga Nord, Matteo Salvini, care a reușit să își aducă Italia aproape prin postările sale live și prin mesajele directe adresate populației și să o cucerească încă și mai mult de când este vicepremier dând cetățenilor posibilitatea să îl vadă în acțiune.
Globaliștii au sesizat de ceva timp că platformele de social media, în loc să anuleze identitățile naționale, le dau posibilitatea cetățenilor simpli să aibă acces la informații blocate de canalele oficiale și s-au speriat când au observat că succesul naționaliștilor și populiștilor nu doar în Europa, ci și în SUA și în alte țări de pe glob a fost posibil doar datorită faptului că reprezentanții acestor mișcări au putut comunica direct cu alegătorii fără să mai aibă nevoie de intermediarul, bine controlat de altfel, al instituțiilor oficiale mass-media.
Prima reacție a globaliștilor a fost să dea vina pe Rusia pe motiv că un asemenea fenomen de popularitate al naționaliștilor în mediul online nu putea fi în mintea lor adevărat și autentic. Apoi, când lucrurile au luat proporții și când acuzele că e vorba de implicarea unor puteri străine au căzut în ridicol, globaliștii au început să ia lucrurile în serios și să caute antidotul prin controlarea rețelelor de social media pe bază de fake news.
Adevărul este că globaliștii nu mai știu cum să oprească comunicarea directă între naționaliști și cetățenii care așteaptă soluții și care preferă politicieni vii și curajoși, care să spună lucrurilor pe nume, fiind sătui de discursurile insipide și de sloganele învechite pe care partidele tradiționale le vehiculează pe mass-media clasice.
Amprenta uriașă pe care naționaliștii o au în comunicarea online nu mai poate fi însă oprită. Degeaba canalele oficiale din Franța îi acuză pe protestatarii vestelor galbene de toate relele din lume, susținerea pentru ei pe rețelele de socializare este imensă. Degeaba se agită eurocrații pe la posturile de televiziune controlate acuzându-l pe Salvini de rasism pentru că nu primește navele cu imigranți în Italia, o singură postare pe Facebook a vicepremierului italian în care acesta anunță că porturile Italiei sunt închise pentru imigranți dă naștere la un asemenea val de simpatie online încât reproșurile lui Juncker, ale lui Macron sau alte altora ca ei trec neobservate dacă nu chiar sporesc popularitatea lui Salvini.
Prin rețelele sociale, cetățenii iau pentru prima oară contact, după zeci de ani de ”democrație” închisă în birouri și rezervată doar elitelor, cu o politică vie, iar această tendință nu mai poate fi oprită. Inițial, rețelele online aveau scopul să salveze controlul politicienilor globaliști, dând doar impresia participării și păcălind mulțimile încă o dată. Ca dovadă că primul președinte ales cu ajutorul Facebook a fost Obama. Dar păcăleala nu a ținut, pentru că, spre deosebire de televiziune și ziare, platformele online sunt interactive. Așa încât la următoarele alegeri din SUA, online-ul l-a ajutat pe Trump și a îngropat-o pe Hillary, deși ea era continuatoarea lui Obama.
În Europa, lucrurile sunt încă și mai clare. Aici naționaliștii și populiștii au crescut cu ajutorul rețelelor de social media și domină fără drept de apel acest mediu de comunicare. Ce-i drept, Macron a folosit mediul online pentru a speria Franța să nu o voteze pe Le Pen, dar a fost o victorie a la Pyrhus pentru că acum, la fel cum a pățit și linia politică reprezentată de Obama, mediul online s-a întors împotriva lui, iar tăvălugul luptei anti-Macron în social media nu mai poate fi oprit, după cum nici sentimentul de revoltă generalizată al aceleiași Franțe împotriva președintelui actual al țării.
Mediul online nu poate fi păcălit la nesfârșit pentru că este viu și reacționează. De aceea naționaliștii au câștig de cauză în acest teritoriu care părea instrumentul ideal al victoriei totale a globalismului.
Doar România este atipică, aici vocile Rezist părând mai influente în mediul online decât cele ale apărării suveranității naționale. Dar lucrurile se schimbă și în România, pe măsură ce lideri de opinie consacrați în apărarea intereselor națiunii devin din ce în ce mai populari pe rețelele de socializare și reprezintă a amenințare reală la adresa monopolului pe care globaliștii l-au avut o perioadă în mediul online românesc.