CHIȘINĂU, 21 dec – Sputnik. Parlamentul Republicii Moldova dispune de o competență legislativă exclusivă în materie de apărare națională.
Potrivit Curții, Parlamentul adoptă documente de politici în materie de apărare națională în limitele stabilite de Constituție și de legile în materie. Cei șase magistrați ai CC au stabilit că, adoptarea Strategiei Naționale de Apărare se înscrie în sfera de competență a Parlamentului.
”Articolul 87 din Constituție nu prevede o răspundere a Președintelui Republicii Moldova pentru capacitatea de apărare a statului. Aceasta nu exclude posibilitatea adoptării unei legi, în spiritul Constituției, prin care Președintelui Republicii Moldova i-ar reveni o asemenea răspundere”, constată Curtea.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, președintele Republicii Moldova este competent să întreprindă în materie de securitate și de apărare națională doar măsurile care sunt prevăzute și îi sunt permise potrivit legii.
Curtea a recunoscut constituțională și procedura de adoptare a Hotărârii Parlamentului cu privire la aprobarea, în luna iulie 2018, a Strategiei Naționale de Apărare și a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de apărare pentru anii 2018-2022.
Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Cum a reacționat Președinția la decizia CC
Consilierul în domeniul juridic și relațiilor instituționale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relațiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi, susține că, potrivit Constituției, șeful statului reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
” Președintele Republicii Moldova este Comandantul Suprem al Forțelor Armate. Este logic că orice strategie sau document care vizează apărarea țării, trebuie să fie coordonată cu șeful statului”, a declarat Lebedinschi.
Potrivit consilierului președintelui, Strategia Națională de Apărare nu poate fi adoptată printr-o decizie de Parlament.
”În procesul de dezbatere și adoptare a unui asemenea document, președintele țării și Consiliul Suprem de Securitate trebuie să participe activ”, a declarat Lebedinschi.
Ce a vrut să afle Igor Dodon de la CC
Președintele Igor Dodon a solicitat, încă în vara acestui an, Curții Constituționale să explice dacă Parlamentul este competent să adopte documente de politici privind apărarea națională în lipsa acordului Comandantului Suprem al Forțelor Armate sau al Guvernului.
De asemenea, Igor Dodon a întrebat Curtea dacă Președintele Republicii Moldova, având în vedere atribuțiile sale în domeniul apărării, este competent să aprobe alte măsuri privind securitatea și apărarea națională, care nu au fost incluse sau nu au fost aprobate de către Parlament.
Este prima decizie a CC în noua sa componență
Aceasta este prima decizia a Curții Constituționale în noua sa componență. La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul Republicii Moldova i-a numit pe un mandat de șase ani la Curtea Constituțională pe deputații Raisa Apolschi și Artur Reșetnicov, și pe fostul procuror general Corneliu Gurin.
Pentru un al doilea mandat de șase ani a rămas Aurel Băieșu.
Din componența CC mai fac parte magistrații Mihai Poalelungi și Veaceslav Zaporojan.
Curtea Constituțională este formată din șase judecători, unul dintre care este ales președinte pe un mandat de trei ani. În martie 2018, în funcția de președinte al CC a fost ales Mihai Poalelungi, fost președinte al CSJ.