CHIȘINĂU, 4 dec – Sputnik. O parte dintre judecătorii reținuți acum mai bine de o lună într-un amplu dosar de corupție riscă să fie acuzați și de amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis astăzi demersul procurorului general, Eduard Harujen, de a începe urmărirea penală pe numele a trei judecători din cei cinci reținuți pe 23 octombrie. Demersul procurorului se referea la patru judecători, însă avocatul celui de al patrulea a cerut timp pentru a pregăti apărarea. Astfel că decizia în cazul acestuia va fi luată la una dintre ședințele următoare ale CSM.
Deliberările CSM în cazul demersului procurorului general s-au desfășurat astăzi cu ușile închise. Identitatea judecătorilor pe numele cărora vor fi deschise noi dosare penale nu au fost făcută publică.
Procurorii și ofițerii anticorupție au descins, pe 23 octombrie, la Curtea de Apel Chișinău, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Procuratura municipiului Chișinău, precum și la domiciliile suspecților, într-un caz de corupție investigat de procurori. Urmărirea penală pe cauză a fost dispusă de către procurorul general Eduard Harunjen conform elementelor infracţiunii de trafic de influență. Ulterior, la cauza respectivă au fost conexate cauzele penale privind elementele infracțiunii de corupere pasivă și corupere activă. În urma perchezițiilor au fost reținute 10 persoane: cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat pe un dosar.
Este vorba despre judecătorii Ludmila Ouș, judecătoare la Curtea de Apel, care între timp a demisionat, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză, la fel judecătoare la Curtea de Apel. Alte două magistrate sunt de la Judecătoria Chișinău, sectorul Centru: Victoria Hadârcă și Svetlana Tizu.
Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că judecătorii de la Curtea de Apel, precum și cei de la Judecătoria Centru, au pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare.
Rolul avocatului și procurorului în schemă a constat în intermedierea transmiterii mijloacelor bănești de la persoanele interesate către magistrați.
Medicul și cealaltă persoană fizică implicate în schemă erau “clienții” judecătorilor, cei care furnizau mijloacele bănești și în interesul cărora urmau să fie emise decizii favorabile.
Potrivit Codului Penal, amestecul, sub orice formă, în judecarea cauzelor de către instanţele de judecată naţionale sau internaţionale cu scopul de a împiedica examinarea multilaterală, deplină şi obiectivă a cauzei concrete sau de a obţine pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti ilegale se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.
Exclusiv: Procurorul general, despre perchezițiile de la Curtea de Apel. Cine este vizat>>>
De asemenea, aceste acțiuni săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 950 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.