BUCUREȘTI, 2 oct — Sputnik. În centrul atenției este situația din nordul Kosovo, unde săptămâna trecută forțele speciale din Pristina au încercat să ocupe rezervorul și stația hidroelectrică Gazivod. Ca răspuns, armata sârbă este pregătită de luptă. Pentru ajutor, Belgradul intenționează să se adreseze Moscovei. Va conduce sau nu acest incident la un nou război în Balcani?
Controlul asupra Centralei Hidroelectrice este în mâinile sârbilor
Centrala hidroelectrică Gazivod, construită în anii 1970, este considerată cea mai mare nu numai din Balcani, ci și din întreaga Europă. Un rezervor de peste douăzeci de kilometri lungime este conectat la râul Ibar din nordul Kosovo.
Din punct de vedere istoric, Gazivod a furnizat electricitate regiunilor nordice și sud-vestice ale Serbiei. După proclamarea independenței provinciei Kosovo în anul 2008, instalația hidroelectrică s-a pomenit parte a noii republici, dar din moment ce făcea parte din sistemul energetic sârb unificat, Belgradul și-a păstrat controlul. Astăzi, municipalitățile din nordul Kosovo, unde trăiesc în special sârbi, depind de aceste surse de energie electrică. Lumina din casele și apartamentele locuitorilor raionului Rashsk din Serbia provine și din instalațiile din Gazivod.
Controlul asupra rezervorului și a centralei hidroelectrice rămâne, deja timp de zece ani, o problemă foarte sensibilă pentru Serbia. În acordurile de la Bruxelles, care în urmă cu șapte ani au pus bazele dialogului dintre Belgrad și Pristina, o secțiune specială este dedicată acestor instalații energetice. Se stipulează că stația hidroenergetică se află în Kosovo, dar este controlată de municipalitățile sârbe. De fapt, aceasta înseamnă că Belgradul este încă angajat în distribuția energiei electrice de la Gazivod. Acest lucru provoacă nemulțumirea kosovarilor, care nu își ascund dorința de a prelua controlul.
Pretențiile Kosovo
Acum o lună, Belgradul și Pristina se pregăteau să facă o înțelegere privind "corecția frontierelor". Aceasta consta în faptul că nordul Kosovo locuit de sârbi trece sub controlul Serbiei, iar Pristina primește în schimb teritoriile sârbe Presevo și Bujanovac, în cea mai mare parte locuite de albanezi.
Locuitorii ambelor republici au criticat acordul. Sârbii au apelat la faptul că transferul provinciilor din sud ar priva Belgradul de control asupra autostrăzii „Coridorul 10”, singurul drum dintre Serbia, Macedonia și Grecia. Kosovarii nu doresc să dea Gazivod, care alimentează bugetul țării cu cinci până la șapte milioane de euro pe an. În plus, Pristina intenționează să extindă furnizarea de energie electrică de la hidrocentrală nu numai în nord, ci și în alte provincii din Kosovo.
Germania, Marea Britanie și Finlanda s-au opus, de asemenea, acordului, avertizând că redistribuirea frontierelor ar putea servi drept precedent negativ pentru alte țări balcanice cu dispute teritoriale nerezolvate. Drept urmare, negocierile lui Alexander Vucic, programate pentru 7 septembrie, cu președintele kosovar, Hashim Thaci, nu au avut loc. Motivul oficial este interdicția de la Pristina privind vizita președintelui sârb la stația hidroelectrică Gazivod. Vucic planificase vizita imediat după negocieri.
Bruxellesul și Washingtonul, care sprijină acordul privind schimbul de teritorii, l-au ajutat totuși pe președintele sârb să viziteze zonele de nord ale Kosovo. În comunicarea cu localnicii, Vucic a declarat că este gata să continue negocierile privind frontierele.
Un weekend plăcut
La sfârșitul săptămânii trecute, situația din jurul Gazivod s-a înrăutățit brusc. Mass-media au raportat o încercare a șaizeci de luptători ai forțe speciale din Kosovo pentru a se apropia de barajul din partea de nord a rezervorului și a prelua poziții în apropierea punctului de colectare a apei. S-a mai menționat că invazia kosovarilor în centrul de ecologie și dezvoltării din satul Zubin-Potok.
Reacția Belgradului nu s-a lăsat așteptată. Vucic a ordonat ca Forțele Armate sârbe să fie aduse în stare de alertă maximă de luptă. "Albanezii au atacat nordul Kosovo și au arestat sârbi inocenți", a explicat ministrul sârb de Interne, Nebojša Stafanovic. În legătură cu acțiunile din Kosovo, autoritățile sârbe au exprimat protest față de Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
După un astfel de răspuns radical, Pristina a încercat să facă un pas înapoi. Vizitând rezervorul, Thaci a explicat dorința de a avea un weekend plăcut și de a admira locurile pitorești din Kosovo. "A fost o vizită obișnuită, am băut cafea cu sârbii locali, am vorbit într-un mod prietenos", a comentat incidentul.
Acțiunile din Kosovo, care au provocat mobilizarea armatei sârbe, au fost criticate de Uniunea Europeană. "Bruxellesul este îngrijorat în legătură cu astfel de informații și își exprimă speranța că părțile vor reacționa calm și vor fi reținute", a declarat sursa din UE pentru RIA Novosti.
În alertă maximă de luptă
Explicațiile autorităților kosovare nu l-au convins pe Vucic să-și retragă decizia de a mobiliza armata. Forțele armate sârbe sunt încă într-o stare de alertă maximă de luptă. În plus, incidentul va fi punctul central al discuțiilor dintre președinții Rusiei și Serbiei.
"Vreau ca Serbia să fie o țară a păcii și prosperității economice, voi cere sprijinul președintelui Putin în toate forurile internaționale", a declarat Vucic, înainte de vizita sa la Moscova.
Întrebat de jurnaliști dacă Belgradul intenționează să solicite asistență militară de la Moscova, președintele sârb a răspuns negativ. "Nu vreau conflicte militare mari pe teritoriul Serbiei", a spus el. Problema furnizării asistenței militare după incidentul din jurul centralei hidroelectrice a fost calificată la Kremlin prematură.
Este demn de remarcat faptul că provocarea Kosovo a avut loc cu două zile înainte de începerea manevrelor militare comune ale Rusiei și Serbiei. Exercițiile tactice comune "Bars-2018" vor dura până pe 5 octombrie. Oficiali ai celor două țări elaborează sarcini pentru a proteja spațiul aerian al Serbiei.