CHIȘINĂU, 20 sept — Sputnik, Cezar Salagor. Criza demografică reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă Republica Moldova și cred că toată lumea este de acord cu acest lucru. În același timp, observăm că acest subiect lipsește aproape cu desăvârșire pe agenda dezbaterilor publice și a discursului politic autohton.
În cel mai bun caz, auzim simple constatări privind situația dramatică în care s-a pomenit țara noastră. Însă fenomenul este unul de proporții globale și necesită elaborarea unor soluții pe potrivă.
Este pentru prima dată când problema demografică a fost discutată la cel mai înalt nivel, în cadrul Congresului Mondial al Familiilor, eveniment de anvergură globală desfășurat recent în Moldova, sub egida președintelui țării, la care au participat reprezentanți din peste 40 de țări ale lumii.
Problema demografică — care sunt cauzele depopulării și ce este de făcut
Am încercat să aflăm un răspuns la această întrebare de la unul dintre organizatorii Congresului Mondial al Familiilor, care este și președinte al Societății Demografice Georgiene XXI, Levan Vasadze, tată a opt copii. Acesta a acordat un interviu în exclusivitate pentru Sputnik Moldova.
”Într-adevăr, avem o problemă comună, care se numește urbanizare. Consider că această dorință centripetă a tuturor de a se muta la oraș este dictată de dorința de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Acest lucru duce la pasivitatea spirituală a omului și îi distruge funcțiile reproductive. Toate funcțiile masculine sunt derivate ale unei vieți trăite în armonie cu natura — călăresc sau nu un cal, ar sau nu ar pământul, îmi apăr soția și copii — toate acestea îl fac pe bărbat să fie un bărbat adevărat. La fel se întâmplă în cadrul paradigmei rurale, atunci când rostim: unchi, mătușă, bunică, bunel — acest lucru generează instantaneu un set de cutume prin care înțelegem cine este unchiul, mătușa, bunica, bunicul. Însă în cadrul paradigmei urbane apar niște noțiuni abstracte în care tatăl sau unchiul este unul și același lumpen care stă pe canapea. Iată de ce are loc nu numai atrofierea funcțiilor reproductive, dar și atrofierea dorinței de a avea o familie numeroasă”, a punctat Levan Vasadze.
Totodată, Vasadze, a atras atenția asupra cauzei depopulării, subliniind că fără revenirea la ordinea tradițională acest proces nu va putea fi stăvilit.
”De câțiva ani lucrez asupra acestei probleme și cu cât înaintez, cu atât devine mai limpede că, dacă dorim să ne salvăm, avem nevoie de revenire la orânduirea tradițională. Și modul în care acest lucru poate fi realizat nu-l găsim în politicile de stat. În primul rând este o problemă de ordin filosofic, apoi ideologic și abia după de ordin social. Iată acolo trebuie să căutăm soluția”, a punctat Vasadze.
Întrebat ce crede despre fenomenul imigrației și cum afectează acest lucru instituția familiei, el a declarată că imigrația este o consecință a urbanizării și o formă de idolatrie modernă.
”Este un fel de închinare și slujire a zeiței Cybele, matriarhatului urban, dar aceasta este o greșeală a unei etape ulterioare, eu însă aș vrea să spun că prima greșeală a fost făcută atunci când moldoveanul și-a părăsit țarina și a devenit homourbanicus la Chișinău, în anii '60 ai secolului trecut. Iată începând cu acele timpuri trebuie să rebobinăm filmul evenimentelor, iar acestea sunt doar niște consecințe și dacă vom lupta doar cu consecințele, nu vom soluționa nimic. Să presupunem că mâine un muncitor va avea la Chișinău un salariu comparabil cu cel pe care-l câștigă peste hotare, oare asta îl va determina să facă mai mulți copii la Chișinău? Este de-a dreptul stupidă supoziția că cel care are mai mulți bani va face mai mulți copii. Datele statistice ne demonstrează că este exact invers, cu cât mai mulți bani are omul, cu atât mai puțini copii. Este un soi de hedonism”, a opinat președintele Asociației Demografice Georgiene XXI.
Potrivit informației Biroului Naţional de Statistică privind situaţia copiilor în anul 2017, numărul copiilor este în descreștere continuă, constituind 676 de mii de copii sau fiecare a cincea persoană era în vârstă de până la 18 ani.
În anul precedent au fost înregistrate 34,1 mii de născuţi-vii, în descreştere cu 8,9 la sută faţă de 2016. Rata natalităţii a constituit 9,6 născuţi-vii la 1000 de locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (10,7%) fiind mai înalt decât în localităţile urbane (8,2%).
Din numărul copiilor născuţi-vii, 51,5% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete.
Vârsta medie a mamei la prima naştere este de 24,8 ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică, comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,7 şi 26,5 ani. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani (66,1% din total naşteri).
Nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 21,5 la sută.
Amintim că anul 2019 a fost declarat Anul Familiei în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de președintele Moldovei, Igor Dodon, în cadrul discursului său de inaugurare a Congresului Mondial al Familiilor.