Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

România ar putea hrăni toată Europa. De ce nu o face?

Datele Eurostat arată potenţialul agricol enorm pe care îl are ţara noastră, dar care, din păcate, nu este exploatat la maximum.
Sputnik

BUCUREŞTI, 30 iun — Sputnik, Georgiana Arsene. Peste 171 milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană au fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă, iar o treime din ferme — 33% — sunt în România, o altă treime fiind în Polonia — 14% —, Italia — 10% — şi Spania — 9%. Acestea sunt datele făcute publice de Eurostat.

Deşi numeroase, majoritatea fermelor din Uniunea Europeană au suprafeţe reduse, iar peste jumătate dintre acestea au o suprafaţă mai mică de cinci hectare. Totuşi, în cele 7% din fermele care au 50 de hectare sau chiar mai mult, se cultivă puţin peste două treimi din terenul agricol utilizat al Uniunii Europene, precizează stiridiaspora.ro

Cea mai contrastantă distribuţie este în România: nouă din zece ferme (92% sau 3,1 milioane) au o suprafaţă mai mică de cinci hectare, dar în cele 0,5% din fermele care au 100 de hectare sau mai mult se cultivă peste jumătate (51%) din întregul teren agricol utilizat al ţării.

Incredibil: România, țara unde prosperă afacerile străinilor

Marile ferme (cu 100 de hectare sau mai mult) sunt mai des întâlnite în Luxemburg (52%), Franţa (41%), Marea Britanie (39%) şi Danemarca (35%). În majoritatea statelor membre ale UE, cea mai mare parte a terenului agricol utilizat este concentrat în marile ferme.

Din cele 10,3 milioane de ferme din UE, patru milioane au o producţie standard de sub 2.000 de euro şi sunt responsabile pentru doar 1% din producţia agricolă totală.

La ora actuală, românii cumpără din marile lanţuri de magazine mere din Polonia, pere din Argentina, cireşe din Grecia, roşii din Turcia şi căpşuni din Spania.

Dacă ţara noastră şi-ar utiliza potenţialul agricol la maximum am putea deveni din nou o mare putere agricolă, aşa cum s-a mai întâmplat acum mai bine de jumătate de secol.

Din păcate, multe terenuri sunt lăsate în voia sorţii, oamenii nu mai vor să muncească pământurile, iar rezultatul este cel care se vede, românii preferând să importe cele mai banale fructe şi legume.