Guvernul de la Chișinău se pronunță pentru schimbarea modelului economic actual al Republicii Moldova, care, potrivit lui Pavel Filip, este unul bazat pe consum, export de oameni și import de produse.
”Tot ce facem noi acum la Guvern este să schimbam modelul economic al Republicii Moldova. Modelul economic bazat pe export de oameni și import de produse, pe consum, nu este unul care va duce la dezvoltarea țării. De aceea, reformele sunt orientate spre crearea unul alt model, bazat pe import de investiții și export de produse", a declarat Pavel Filip în cadrul adunării generale a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova din 24 mai, eveniment care a reunit peste o sută de reprezentanți ai mediului de business din Republica Moldova.
Totodată, în cadrul evenimentului, premierul s-a referit și la stabilizarea economiei și a sectorului bancar, reformele în domeniul social și al justiției, reforma instituțiilor cu funcții de control, reducerea numărului de acte necesare pentru desfășurarea activității de întreprinzător, simplificarea procedurii de raportare, perfecționarea Codului Muncii, precum și la reforma Guvernului.
Intenția Guvernului pare una pozitivă și chiar am putea spune îndrăzneață și nu putem să nu fim de acord cu teza că actualul sistem economic nu este în stare să contribuie la dezvoltarea durabilă a țării. Nu ne propunem să analizăm aici dacă este mai bun sau nu noul model bazat pe investiții străine și dacă asta este cea mai bună cale de dezvoltare pe termen lung a Republicii Moldova, însă avem tot dreptul să ne întrebăm cât este de atractivă țara noastră pentru investitori, inclusiv pentru cei străini, în condițiile în care 54,7 la sută dintre localitățile țării nu dispun de sistem de alimentare cu apă, iar 76,9 la sută dintre cetățenii țării nu au acces la rețeaua de canalizare.
Potrivit datelor oficiale publicate recent de Biroul Național de Statistică, 761 de localități dispun de sistem de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă doar 45,3 la sută din localităţile ţării. Totodată, cel mai mare număr de localități care au acces la sisteme de alimentare cu apă sunt în municipiul Chișinău (85,7%) și UTA Găgăuzia (78,1%). Localitățile din regiunea Nord au cea mai mică rată de conectare la sisteme de alimentare cu apă (35,5%).
De asemenea, în anul precedent aveau acces la sistemul de canalizare centralizată aproximativ 818 mii de persoane, ceea ce prezintă 23,1 la sută din totalul populației (51 municipii și orașe și în 98 sate). Peste 770 de mii dintre aceștia sunt din mediul urban, reprezintând 50,6% din populația urbană a țării, iar din mediul rural — 47,4 mii persoane, reprezentând 2,3% din populația rurală a țării.
Aceste date îngrijorătoare explică în mare măsură de ce avem aproximativ 70 la sută din afacerile din Republica Moldova concentrate în Capitală. Tindem să credem că această tendință se va menține și în următorii ani, având în vedere că nici moldovenii nu se grăbesc să investească în alte regiuni ale țării, din cauza infrastructurii cvasi-inexistente. Și, cel mai probabil, nici străinii nu vor fi tentați să investească, decât poate în cele câteva ZEL-uri sau în domeniul IT.
Chiar dacă premierul spune că vine din mediul de afaceri și cunoaște în detalii toate problemele cu care se confruntă întreprinzătorii, dând asigurări că ”vocea businessului este astăzi auzită", lumina de la capătul tunelului pare să fie încă greu de sesizat pentru ochiul unui investitor, fie local sau străin. Și asta pentru că un investitor vrea în primul rând să obțină profit maxim de pe urma unei investiții, iar construcția unui apeduct, a rețelei de canalizare și a stațiilor de epurare reprezintă cheltuieli suplimentare care, de obicei, nu se regăsesc într-un proiect investițional. Pe de altă parte, știm primăriile nu au bani pentru asemenea proiecte de infrastructură.
Iată de ce considerăm că primul și cel mai ”rușinos impediment” în calea schimbării sistemului economic din Moldova pornește de la elementarul sistem de canalizare pentru că, să recunoaștem, și investitorul e om și are și el niște necesități vitale.
Iar acum ne întrebăm și noi, de cât timp vor avea nevoie decidenții politici pentru a schimba actualul sistem economic, care într-adevăr nu contribuie la dezvoltarea țării.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.