Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Năstase: Lecție de înaltă diplomație și atitudine în conflictul din Siria

Cel mai titrat diplomat român oferă o adevărată lecție lumii - felul în care trebuie văzută agresiunea și atitudinea Occidentului și cum trebuie abordată criza
Sputnik

BUCUREȘTI, 15 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Adrian Năstase a publicat ieri pe blogul personal un comentariu care vizează agresiunea occidentală din Siria. "Despre lumea în care trăim" se intitulează comentariu — și este destinat oamenilor care judecă, pe care îi evidențiază în "Lumea globalizată în care trăim se bazează tot mai mult pe existența „gușterilor" — indivizi care înghit pe nemestecate tot ce li se oferă ca informație".

"Aveau nevoie rușii de încă un scandal cu „chimice"?", întreabă, logic, Năstase. "Doar daca sunt masochiști. Aveau nevoie trupele lui Assad de bombițe chimice (au avut efect doar asupra a vreo 40 de persoane), în condițiile în care cuceriseră deja localitatea respectivă? Doar dacă sunt idioți. Poate că sunt. Sau dacă voiau să le creeze o problemă rușilor".

Spectacolul, oricum, a fost jenant, consideră cel mai titrat diplomat român. "Au fost bombardate câteva zone după ce li s-a spus rușilor să nu fie prin preajmă" — iar motivul real, în opinia lui Năstase este acela că "președintele Trump avea nevoie, pentru rațiuni interne, să arate o încordare a mușchilor cu rușii".

Adrian Severin: Atacul din Siria demonstrează că dreptul internațional nu mai funcționează

"Francezii ar vrea să revină într-o zonă care a fost colonia lor după primul război mondial" — au anunțat că sunt gata să lanseze un nou proiect de pace în zonă, aduce aminte, ironic, fostul premier român.

Foarte interesantă este și analiza privind intențiile Regatului Unit în Orient, făcând referire la istoria lungă și tumultoasă a prezenței Imperiului britanic în Orient — dar și a combinațiilor statelor imperialiste.

"Britanicii se luptă, în continuare, pentru „valorile și principiile occidentale", în Orientul Mijlociu, pe baza „regretatului" Acord Sykes-Picot, din 1916, de împărțire a zonei, cu francezii."

O lecție de atitudine oferă renumitul om politic și în legătură cu un subiect tabu: arogarea reprezentării "comunității internaționale" de câteva state.

Năstase și Putin

"Premierul britanic a subliniat: „comunitatea internațională nu poate tolera utilizarea armelor chimice…" De acord. Dar ce înseamnă „comunitate internațională"? SUA, Marea Britanie și Franța? O nouă „coaliție a binelui"?"

Și acum urmează câteva întrebări cheie, pe care orice diplomat ar trebui să le ia ca temă de meditație profesională — iar oamenii care gândesc, nu "gușterii", să le ia ca bază de discuție.

"O nouă „coaliție a binelui"? România face parte din ea? A fost consultată de partenerul strategic? Există o bază de drept internațional pentru un bombardament de genul celui asupra Belgradului din 1999? Este vorba de o intervenție umanitară, pentru a declanșa un nou val de emigranți sirieni spre Europa? A fost examinată această chestiune în cadrul Convenției pentru interzicerea armelor chimice?"

Cum a fost văzută din Chișinău ofensiva Occidentului în Siria

Năstase subliniază că "sunt multe întrebări la care nu au fost prezentate încă răspunsuri". În plus, ironic, fostul premier observă vă nu mai știm nimic "nici despre starea de sănătate a spionului Skripal care a determinat decimarea corpului diplomatic din Europa și din SUA".

"Gușterii înghit orice", atrage atenția Adrian Năstase. "Inclusiv azilul politic al Elenei Udrea, inclusiv „antipatia" lui Băsescu pentru Ionuț Matei, inclusiv răspunsul UE legat de „lista neagră" sau „lista celor 200" și încercarea de decredibilizare a noului președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop".

Cu alte cuvinte, Adrian Năstase demonstrează, în analiza de pe blogul personal, cum Occidentul își bate joc de lumea întreagă — inclusiv de România.

"Prefer, de aceea, să admir felul în care românii au știut să lupte pentru interesele lor, în momente importante de istorie a secolului 19", încheie Adrian Năstase, oferind două exemple: atitudinea față de reuniunile de la Paris la constituirea Principatelor Unite și relaționarea noului stat cu puterea dominantă de la Istanbul.