CHIȘINĂU, 12 apr — Sputnik. Directorul General pentru Energie al Comisiei Europene, Dominique Ristori, a declarat la Kiev că noua conductă de gaze nu va contribui la diversificarea livrării acestui combustibil în Europa, menționează RIA Novosti.
Bruxelles nu va susține acest proiect, deși, potrivit lui Ristori, „nici nu poate fi vorba de sancțiuni".
Comisia Europeană examinează două variante pentru acțiunile ulterioare. Prima: acordarea unui mandat pentru negocierile cu Rusia. A doua: modificarea directivei UE privind gazele pentru a-și extinde retroactiv cerințele asupra tuturor conductelor de gaze naturale, inclusiv din țările terțe.
Această inițiativă este deja susținută de Parlamentul European. Acum este rândul Consiliului Europei care discută oportunitatea introducerii modificărilor în documentul aflat în vigoare.
Luarea de cuvând a lui Ristori a fost un răspuns la demersul Kievului. În declarația sa, Rada Supremă afirmă că „North Stream-2" va instaura monopolul absolut al Rusiei pe piața gazelor din Europa și că „Gazprom"-ul va obține „posibilitatea fizică de a refuza în general să livreze gaze". Parlamentarii ucraineni fac apel către guvernele țărilor membre ale UE să nu finanțeze și să nu facă lobby pentreu acest proiect.
Potrivit experților, adversarii „North Stream-2" oricum nu vor opri acest realizarea acestui proiect. Doctorul catedrei management și antreprenoriat din cadrul facultății de economie a Academiei Ruse a Economiei Naționale și Serviciului de Stat de pe lângă președintele Federației Ruse, Evgheni Ițakov, nu exclude faptul că la momentul actual ei vor încerca să facă uz de toate instrumentele posibile pentru a tergiversa construirea conductei de gaze. Însă nu au nici o perspectivă.
„Acestui lucru i-ar putea face față doar un lobby industrial unic din partea UE care este foarte influent. Dar, însăși UE are nevoie de gaze naturale ieftine pentru menținerea competitivității", a explicat Ițakov.
Prioritățile concurențiale
În anul 2017 țările UE au primit 194,4 miliarde de metru cubi de gaze naturale din Rusia, ceea ce înseamnă cu 8,4% mai mult decât în anul 2016 (179,3 miliarde). Astfel, într-un singur an cota-parte a „Gazprom"-ului pe piața UE a crescut de la 33,1% până la 34,7%.
Cu cinci ani în urmă acest indicator nu depășea 26%. Prognoza pe termen lung promite continuarea expansiunii de succes: până în anul 2035 volumul exportului de gaze din Rusia în Europa poate să crească de 1,5 ori (până la 393 — 459 dee miliarde de metri cubi), ceea ce înseamnă deja peste 40% din piața de gaze europeană. Această perspectivă este legată de planurile mai multor țări ale UE ce țin de dezafectarea centralelor nucleare și a centralelor electrice pe bază de cărbune.
Așa-numitele energii verzi — solară și eoliană — nu dispun de capacitatea de a compensa generatoarele puternice de energie electrică. Conducta „North Stream-2" care va ocoli teritoriul Ucrainei și al altor țări va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi.
Ținând cont de actuala conductă „North Stream", noua conductă va permite exportarea în Germania a circa 110 miliarde de metri cubi de gaze. Costurile de traseu vor fi de 1,6 ori mai mici decât în cazul tranzitării teritoriului Ucrainei.
Se așteaptă ca după anul 2020 volumul gazelor care tranzitează Ucraina să scadă de la actualele 94 de miliarde de metri cubi până la 15 miliarde. Nu este de mirare că Kievul vede în noua conductă de gaze o problemă: pierderea a câteva miliarde de dolari din veniturile bugetare.
Promisiunea lui Ristori de a extinde acțiunea directivei UE cu privire la gaze asupra „North Stream-2" îi va oferi Ucrainei șansa de a spori într-o oarecare măsură volumul gazelor tranzitate. Dacă Comisia Europeană va reuși să „împingă" această decizie, capacitatea noii conducte de gaze ar putea fi limitată, așa cum s-a întâmplat deja cu conducta „Opal".
Ițakov recunoaște că comisarii europeni au motive formale de a aplica directiva gazelor față de „North Stream-2": „Dacă piața energetică a UE este consolidată mai mult decât de o treime de către un singur furnizor, în acest caz poate să acționeze legislația antimonopol".
În cazul în care nu există alți furnizori de combustibil, autoritățile trebuie să declare compania „Gazprom" drept un monopolist firesc. Însă a recunoaște acestlucru ar însemna o sinucidere pentru oricare politician european, a menționat Ițakov.
Perspectiva judiciară
Istoria conductei „Opal", care este o continuare pe uscat a conductei „North Stream", demonstrează clar cum poate să evolueze situația. Din cauza restricțiilor regulatorii, „Opal" a fost exploatată un timp îndelungat doar la jumătate de capacitate (12,8 miliarde de metri cubi).
În octombrie 2016 Comisia Europeană i-a permis „Gazprom"-ului să participe la licitațiile care deschideau accesul la încă 40% din capacitatea de tranzit a conductei „Opal". În decembrie Guvernul Poloniei și compania polonă PGNiG au depus reclamații la Curtea Europeană de Justiție și Judecătoria Supremă Funciară din Dusseldorf.
Reclamanții susțineau că exploatarea acestei conducte contravine principiului de diversificare a furnizării de combustibil, creează pericolul ca aceasta să fie încălcată sau chiar sistată. Ca măsură de garanție, cele două instanțe au interzis licitațiile privind capacitățile suplimentare ale conductei „Opal".
Interdicția a fost valabilă până la mijlocul lunii octombrie 2017, când Judecătoria Supremă Funciară din Dusseldorf a emis verdictul care permite companiei „Opal Gastransport GmbH & Co. KG" să scoată la licitație toate capacitățile disponibile pe baze lunară și anuală.
Reprezentantul firmei juridice "Hrenov și partenerii" (Хренов и партнеры) Aleksandr Kostin nu exclude faptul că, pe parcursul realizării proiectului „North Stream-2", partenerii ruși și germani ar putea trece prin dificultăți similare.