Se întâmplă în România: Creşterea PIB, bazată aproape în totalitate pe consum

Economiștii consideră că o creștere economică bazată pe consum nu ar fi o problemă dacă România ar avea o economie de tip închis, adică populaţia ar folosi doar ce se produce în ţară, însă situația nu este tocmai așa, având în vedere că mai mult importăm decât exportăm. Iată ce arată datele statistice oficiale.
Sputnik

BUCUREȘTI, 7 mart — Sputnik, Daniel Nistor. Economia României a crescut în 2017 cu 7,0% comparativ cu anul precedent, informează un comunicat publicat miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut (PIB) — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul 4 din 2017 a fost de 221.798,3 milioane lei (221,8 mld. lei) preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,6% faţă de trimestrul 3 din 2017 şi cu 7,0% faţă de trimestrul 4 din 2016.

La creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

La doi ani de la semnarea Acordului de Liber Schimb: Moldova - singurul perdant

— Industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,0%;

— Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;

— Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (18,3%);

— Activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;

— Impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

Îngroparea economiei moldovenești: Ministerul Economiei bate ultimul cui

— cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB;

— formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii cu 9,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.