Decizia conducerii concernului rus "Gazprom" de a rezilia contractele de furnizare și tranzit a gazelor naturale prin Ucraina a pus pe jar întreaga Europă, în mod special, țările care sunt în pericol de a rămâne fără gaze în sezonul rece.
Solicitat de Sputnik Moldova să explice care ar putea fi urmările acestei hotărâri, expertul în economie al Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu a declarat că "după această decizie se va accelera acțiunea pe care Gazprom a pornit-o de mult și care este principalul obiectiv strategic al său și anume, tranzitarea Ucrainei de un procentaj cât mai mic din gazul pe care-l livrează Europei. Dacă Gazprom livrează în jur de 200 de miliarde de metri cubi anual către Europa, incluzând și Turcia, aproape jumătate din această cantitate tranzitează Ucraina, prin sistemul de conducte ucrainene. Obiectivul strategic la care se lucrează de câțiva ani este renunțare în totalitate la tranzitul prin Ucraina. În acest sens trebuie văzută și dezvoltarea proiectului Nord Stream 2, care va dubla capacitatea existentă azi în Nord Stream 1 și va face ca jumătate din gazele care se duc spre Europa să treacă prin Marea Nordului. Mă aștept la o accelerare a acțiunilor care să ducă la deconectarea Ucrainei de la tranzitul de gaze rusești".
Întrebat de jurnalistul Sputnik Moldova, Eduard Maciac, ce se va întâmpla cu statele din regiune care au încheiate contracte cu Gazprom, iar gazul este tranzitat prin Ucraina, expertul în economie, Petrişor Peiu, a declarat că "multe dintre aceste state vor fi puse într-o situație delicată și anume, statele din nordul Europei, mă refer la Statele Baltice, Polonia, Slovacia sau Ungaria, care vor trebui să importe, probabil, din Germania aceste gaze, plătind niște taxe de tranzit mult mai mari, pentru că distanța va fi mult mai lungă."
În sudul flancului european mai există posibilitatea ca unele state să fie alimentate de către România, cu gazul descoperit la Marea Neagră, spune Petrișor Peiu.
"În acest sens, o situație particulară o are Republica Moldova, care recent a atribuit un proiect al unui gazoduct Ungheni-Chișinău către compania românească Transgaz, care s-a obligat să construiască o conductă cu o capacitate de două miliarde de metri cubi anual, adică aproape dublu decât consumul anual al Republicii Moldova. Sigur că acest lucru nu se va face peste noapte, va dura, probabil, cam doi ani realizarea acestei conducte" a mai adăugat expertul în economie al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu.
Autor: Cristina Bumbu-Dănuță