Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Piața TV: Multinaționalele dictează, audiența nu contează

Audiența crescută nu aduce totdeauna mai mulți bani în industria TV, pentru că mai intervin și alte influențe
Sputnik

BUCUREȘTI, 17 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Vom compara cifrele realizate de două televiziuni de știri, care acționează, așadar, pe același segment de piață — România TV (RTV) și Digi 24.

La nivel național, RTV a avut, în anul 2017, o audiență medie de 256.000 spectatori pe minut și un rating de piață de 1,4%. Digi 24 a atras în medie 48.000 spectatori pe minut, rezultând un rating de 0,3%, potrivit datelor oferite de compania de măsurare Kantar Media și Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor (ARMĂ), date citate de site-ul de profil Paginademedia.ro.

Observăm că RTV are, la nivel național, cifre de aproximativ 5 ori mai mari decât Digi 24.

Țara din UE în care Putin a spart recordurile de audientă la TV

Diferențe se înregistrează și la celelalte secțiuni de măsurare a audiențelor.

În mediul urban, RTV a avut anul trecut o medie de 147.000 spectatori pe minut și un rating de 1,5%, iar Digi 24 — 38.000 spectatori și un rating de 0,4%. Raportul este de peste 3 ori în favoarea RTV.

La publicul comercial, RTV înregistrează o medie de 27.000 spectatori pe minut și un rating de 0,6%, iar Digi 24 — 14.000 spectatori pe minut și un rating de 0,3%. Aici raportul este mai mic, dar RTV are totuși cifre duble comparativ cu Digi 24.

La încasări, însă, diferența e infimă. Conform estimărilor Paginademedia.ro, RTV a câștigat din contracte de publicitate între 4,5 și 5,2 milioane de euro, iar Digi 24, între 4,5 și 4,8 milioane de euro. Aproape egalitate.

"Potrivit informațiilor din piața de publicitate, Digi 24 este postul cu cele mai mari prețuri dintre stațiile de știri (argumentul: publicul preponderent urban și comercial, chiar dacă mult mai puțin decât la celelalte stații)", scrie site-ul de specialitate.

Ultimatum pentru posturile TV și Radio din Republica Moldova

Dar mai există un motiv. "În 2016, România TV făcea din publicitate cam jumătate de milion de euro pe lună, deci un total în jur de 6-7 milioane (nu punem în calcul teleshoppingul, care are alt regim). Anul 2017 se anunța unul foarte bun, cu o lună ianuarie mult peste media stației. Au venit însă protestele, abordarea și burtierele pentru care postul de știri a fost și sancționat de CNA. Clienții s-au retras, postul a trecut prin probleme financiare, iar România TV a mai umplut spațiile cu teleshopping, bartere sau firme care țin tot de Sebastian Ghiță (Winmasters, de exemplu)".

Ghiță, proprietarul RTV, fost deputat, a fugit din țară, aflându-se, potrivit informațiilor din presă, în Serbia. Acestuia i s-au întocmit dosare penale, procurorii acuzându-l de dare de mită, instigare la abuz în serviciu, spălare de bani.

Ce s-a întâmplat la începutul lui 2017? Au izbucnit proteste împotriva Guvernului condus, pe atunci, de Sorin Grindeanu. Demonstrațiile vizau acte normative propuse pentru sistemul de justiție. RTV a refuzat să susțină cauza protestelor, ba chiar a subliniat că acestea au fost provocate de președintele Klaus Iohannis, care a ieșit în stradă, îmbrăcat în geacă roșie, și i-a încurajat pe manifestanți să-și amplifice acțiunile.

În curând... Anișoara Loghin, la „cea mai dusă gașcă din TV”

Nemulțumite de prestația RTV, zeci de companii, mare parte din ele multinaționale, și-au retras calupurile publicitare de la acest post!

În mass-media au fost vehiculate chiar informații potrivit cărora unele multinaționale, nemulțumite de măsurile pe care Guvernul intenționa să le ia în domeniul fiscal și în privința salariului minim, și-au încurajat angajații să iasă la proteste.

Din faptul că multe companii și-au retras reclamele în doar câteva zile de la unele televiziuni (de același "tratament" a beneficiat și postul Antena 3) se poate deduce că aceste companii au acționat concertat și că atunci când au încheiat contracte de publicitate, au urmărit nu numai să-și promoveze produsele, dar și să impună politica editorială posturilor de televiziune contractante. Cel puțin pe subiectul manifestațiilor de protest împotriva Guvernului.