Autoritățile locale se opun metodelor PAS de realizare a reformei administrației locale

CALM a acuzat PAS-ul de exercitarea de presiuni asupra administrației locale în legătură cu reforma privind fuziunea primăriilor.

CHIȘINĂU, 12 Iulie – Sputnik. Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova (CALM) a declarat că termenul stabilit de autorități, până la 31 iulie 2026, pentru adoptarea deciziilor privind unificarea voluntară a localităților (amalgamarea) nu are temei legal.

Congresul susține că acest demers este însoțit de presiuni politice asupra autorităților locale.

CALM susține că procesul de reformă administrativ-teritorială s-a transformat într-o campanie de „autodizolvare voluntară” a primăriilor, bazată pe manipulări, șantaj financiar și încălcarea principiilor statului de drept.

Într-o declarație publică, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care se desfășoară reforma administrativ-teritorială în Republica Moldova. Potrivit acestuia, principala încălcare constă în stabilirea datei de 31 iulie 2026 ca termen limită pentru adoptarea deciziilor privind unificarea voluntară, în ciuda faptului că nici Legea nr. 225/2023, nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu conțin o astfel de cerință. Mai mult, documentele oficiale ale guvernului prevăd efectuarea evaluării reformei abia la sfârșitul anului 2026. CALM consideră că termenul stabilit este o construcție exclusiv politică și dovedește depășirea competențelor de către autoritățile centrale.

Organizația afirmă, de asemenea, că primarilor li se promit fonduri pentru dezvoltare în cazul în care sunt de acord cu fuziunea, însă nu există niciun mecanism juridic care să garanteze acordarea acestor investiții pe termen lung sau în cazul schimbării guvernului. În plus, CALM consideră că condiționarea accesului la programele de stat, inclusiv la programul „Satul european”, de acordul privind fuziunea constituie o discriminare neconstituțională.

Potrivit estimărilor CALM, stimulentele financiare prevăzute nu corespund nevoilor reale ale localităților. Fondul de fuziune este aprobat anual și depinde de deciziile politice, iar sumele promise sunt cu mult inferioare costului infrastructurii necesare. În special, alocarea a 8 milioane de lei pentru fiecare localitate din cadrul clusterului, conform calculelor organizației, nu acoperă nici măcar costul reconstrucției unui kilometru de drum modern.

CALM a semnalat, de asemenea, o presiune administrativă fără precedent asupra autorităților locale. Dacă anul trecut au fost înregistrate doar două cazuri de fuziune, în ultima perioadă numărul procedurilor inițiate a crescut la peste 760 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din totalul primăriilor din țară. Potrivit organizației, cauza acestui fenomen o constituie amenințările de natură administrativă, care se rezumă la următorul mesaj: „Unificați-vă de bunăvoie, altfel în 2027 vă vom uni în mod forțat”.

Congresul avertizează că graba subminează caracterul voluntar al reformei. În opinia CALM, desființarea primăriilor rurale va deveni o decizie ireversibilă, în urma căreia localitățile își vor pierde statutul de persoană juridică și propria reprezentare și riscă să se transforme în teritorii periferice, lipsite de o viață socială și culturală deplină.

În plus, CALM reamintește că funcționarii publici și persoanele cu funcții de conducere care induc în eroare organele de administrație locală sau exercită presiuni ilegale asupra acestora pot fi trase la răspundere penală în conformitate cu articolele 327 (abuz în serviciu), 328 (depășirea atribuțiilor de serviciu) și 332 (fals în serviciu) din Codul penal al Republicii Moldova.

„Aceasta nu este o reformă, ci doar o centralizare politică, ambalată frumos. Toate guvernele lipsite de memorie instituțională și care au desfășurat reforme radicale, călcând în picioare democrația locală, au intrat rapid și definitiv în istorie”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

În încheiere, CALM și-a reafirmat respingerea categorică a oricărei forme de unificare forțată sau impusă prin abuzuri, îndemnând autoritățile să revină la un dialog autentic și previzibil, bazat pe respectarea Cartei europene a autonomiei locale.

În opinia Congresului, reforma administrativ-teritorială propusă de guvern, în loc să consolideze societatea și să favorizeze integrarea europeană, poate avea efectul opus: să adâncească diviziunea în cadrul comunităților locale, să agraveze relațiile dintre autorități și cetățeni, să submineze încrederea în instituțiile statului și să transforme procesul democratic într-un factor de instabilitate, capabil să afecteze negativ orientarea europeană a Republicii Moldova.