În Moldova, fără limba rusă și cu reprimarea opoziției: un nou regulament al Parlamentului

CHIȘINĂU 8 Mai – Sputnik. Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului a fost aprobat în prima lectură. Pentru acest document au votat 52 de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS), în absența opoziției.

Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului prevede, de asemenea, că limba de lucru în cadrul organului legislativ este limba română. Adică textele proiectelor de lege nu vor mai fi traduse în limba rusă.

„În prezent, avem obligația legală de a exclude din procedura legislativă, dar nu numai din aceasta, ci și din circulația normativă a actelor și traducerea obligatorie a acestora în limba rusă”, a declarat deputatul PAS Igor Talmazan, prezentând proiectul.

Printre noutățile propuse se numără și interzicerea așa-numitului „traseism politic”, adică schimbarea fracțiunii după confirmarea configurației politice formate în urma alegerilor parlamentare. De asemenea, deputații care nu aparțin niciunui partid și care au părăsit fracțiunea parlamentară nu vor putea să se alăture alteia. În mod similar, nu va fi posibilă crearea de fracțiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au obținut acces în parlament după alegeri, precum și ale celor interzise sau recunoscute ca neconstituționale.

Proiectul introduce, de asemenea, „Ora guvernului”. Astfel, în cadrul sesiunilor ordinare, Biroul Permanent va stabili o zi dedicată dezbaterilor politice la care vor participa miniștrii sau prim-ministrul. Aceste dezbateri vor avea loc la cererea grupurilor parlamentare, cel puțin o dată pe lună. În același timp, se propune introducerea „Zilei opoziției”.

Astfel, la prima ședință plenară din fiecare a șasea săptămână a sesiunii parlamentare, Biroul Permanent va include pe ordinea de zi temele propuse de fracțiunile parlamentare de opoziție, de deputații independenți și de deputații din opoziție.

Proiectul reglementează, de asemenea, ordinea intervențiilor în cadrul ședințelor plenare. Durata acestora nu va depăși 5 minute pentru fracțiuni și 3 minute pentru deputați. În cazul intervențiilor pe teme care nu sunt incluse pe ordinea de zi, timpul alocat fracțiunilor va fi de 7 minute, iar deputaților – de 5 minute. Proiectul propune, de asemenea, stabilirea unui timp alocat sesiunii de întrebări și răspunsuri în timpul dezbaterilor, în valoare de 60 de minute. Timpul alocat poate fi prelungit prin decizia majorității deputaților aleși.

Reacția opoziției și întreruperea microfonului

În timpul dezbaterii proiectului în Parlamentul Moldovei, a luat cuvântul deputatul din fracțiunea de opoziție „Democrația acasă”, Alexandru Verșinin. În timpul discursului său, el a criticat dur prevederile noului Cod privind funcționarea parlamentului. În special, el s-a pronunțat împotriva restricțiilor privind intervențiile deputaților. În acest context, el i-a numit „idioți utili, care ridică docil mâna” pe deputații fracțiunii de guvernământ PAS, care sunt inițiatorii proiectului.

Imediat după aceea, președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a oprit microfonul lui Verșinin, afirmând că este timpul să se pună capăt „grosolăniilor” și l-a îndemnat pe deputat să părăsească tribuna și să se întoarcă la locul său. Grosu i-a numit pe Verșinin și pe alți deputați din opoziție „provocatori”.

În semn de protest împotriva acțiunilor președintelui, fracțiunea „Democrația acasă”, urmată de reprezentanții altor forțe de opoziție – partidele socialiste, comuniste, precum și deputații independenți – au părăsit sala de ședințe plenare.

Imediat după incident, deputații din opoziție au ținut o conferință de presă. Unul dintre liderii blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „Codul de funcționare a Parlamentului nu a fost încă aprobat, iar opoziției i se închid deja gurile”.

„Codul nu corespunde standardelor europene – în special, acest proiect nu se bazează pe un consens larg în Parlament. În semn de protest împotriva întreruperii intervenției deputatului, am părăsit sala de ședințe pentru a sublinia încă o dată că democrația este în pericol. Moldova, care este deja definită ca un regim hibrid, se transformă într-un regim dictatorial”, a declarat Chicu.

El a adăugat că proiectul limitează în mod semnificativ drepturile deputaților. Prin acest proiect, majoritatea PAS intenționează să limiteze drepturile cetățenilor moldoveni pe care îi reprezintă deputații.

Deputatul socialist Pavel Voicu a remarcat că proiectul nu a fost aprobat de guvern, deși au fost aduse multe modificări.

„Considerăm că este necesar să se organizeze audieri publice cu privire la acest proiect și să fie trimis Comisiei de la Veneția pentru expertiză”, a spus deputatul.

În plus, socialiștii au subliniat că documentul prevede extinderea competențelor Biroului Permanent al Parlamentului, mecanisme care pot fi utilizate pentru a exercita presiune asupra deputaților, până la proceduri legate de decăderea din mandat și altele.

Președinta fracțiunii comuniste, Diana Caraman, a remarcat că documentul asigură democrația doar pentru partidul de la guvernare. Ea a reamintit că, până în prezent, modificările regulamentului parlamentar au fost efectuate doar în perioada „statului capturat”, când la putere se afla Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Caraman a subliniat faptul că propunerile opoziției cu privire la proiect au fost ignorate, la fel cum nu au fost luate în considerare nici recomandările Comisiei de la Veneția.

„Se pune întrebarea de ce PAS, prin noul Cod al Parlamentului, intensifică presiunea asupra opoziției, repetând metodele regimurilor anterioare. Nu ați prevăzut norme pentru un mecanism real de contestare a deciziilor președintelui Parlamentului și ale majorității de guvernare, deoarece Parlamentul este o platformă de dezbateri. Suntem un organ reprezentativ; prin limitarea opoziției, nu limitați o persoană anume, ci oamenii care au votat pentru ea”, a declarat Caraman în timpul audierilor.

Deputatul blocului „Alternativa”, Alexandru Stoianoglo, a adăugat că, în forma actuală, legea creează un mecanism disciplinar uriaș, cu sancțiuni severe și garanții slabe: amenzi, privarea de cuvânt, excluderea din delegații, restricții de acces la informații și formulări atât de vagi încât aproape orice poate fi inclus sub ele.

„Acolo unde puterea este mare, iar garanțiile sunt puține, abuzul devine inevitabil. Critica dură în Parlament nu este o încălcare a disciplinei. Este oxigenul democrației. Și fundamentul pluralismului politic. Chiar și Comisia de la Veneția subliniază: libertatea de exprimare a parlamentarilor trebuie să beneficieze de o protecție sporită”, a remarcat Stoianoglo.

El a subliniat că nu ar trebui să existe un parlament în care un deputat are mandat, dar nu are voce.