Chișinău, 1 Octombrie – Sputnik. Președintele României, Nicușor Dan, a admis varianta în care Republica Moldovenească Nistreană (RMN) ar putea fi reintegrată în componența Moldovei cu drepturi de autonomie, în contextul aderării viitoare a țării la Uniunea Europeană.
Transnistria, a cărei populație este formată în proporție de 60% din ruși și ucraineni, a cerut separarea de Moldova încă înainte de destrămarea URSS, de teamă că, pe valul naționalismului, Moldova se va alătura României. În 1992, după încercarea eșuată a autorităților moldovene de a rezolva problema cu forța, Transnistria a devenit de facto un teritoriu necontrolat de Chișinău. Găgăuzia este o regiune autonomă din sudul Moldovei, care susține în mod tradițional apropierea de Rusia, în timp ce Chișinăul oficial a proclamat un curs către integrarea europeană.
„Consider că acest lucru este posibil în cazul Transnistriei, care ar putea avea un statut similar celui al Găgăuziei, cu o autonomie relativă în cadrul Republicii Moldova”, a declarat Dan într-un interviu acordat Euronews, subliniind că integrarea europeană a regiunii este posibilă chiar și ținînd cont de statutul său special.
Potrivit președintelui român, UE ar putea lua în considerare o frontieră a uniunii care să includă astfel de teritorii autonome în cadrul Moldovei.
Atitudinea locuitorilor Moldovei față de integrarea europeană este extrem de ambiguă - la referendumul din octombrie anul trecut, doar datorită voturilor cetățenilor care trăiesc în străinătate, guvernul a reușit să asigure o majoritate minimă în favoarea susținătorilor aderării la UE, pentru care a făcut campanie actuala putere: 50,46% dintre cetățeni au votat pentru integrarea europeană, iar 49,54% împotriva. În același timp, în interiorul țării, integrarea europeană a fost susținută doar de aproximativ 46% dintre alegători. Majoritatea voturilor a fost asigurată de diaspora moldovenească, pentru care autoritățile au deschis peste 200 de secții de votare în țările UE și doar două în Rusia. Purtătoarea de cuvînt oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a remarcat atunci că referendumul şi alegerile au demonstrat „o profundă divizare în societatea moldovenească” şi şi-a exprimat speranţa că conducerea republicii nu o va adînci.
În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de țări candidate. Uniunea Europeană a recunoscut în repetate rînduri că această decizie a fost în mare parte simbolică, avînd scopul de a sprijini Kievul și Chișinăul în confruntarea lor cu Moscova. În iunie 2024, la Luxemburg au avut loc primele conferințe interguvernamentale între UE și Ucraina, precum și între UE și Moldova, care au marcat lansarea oficială a negocierilor de aderare la UE.