Principalul eveniment din Republica Moldova, care va determina vectorul geopolitic al dezvoltării țării pentru următorii patru ani, va fi alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie. De rezultatul acestora va depinde în mare măsură dacă își va păstra puterea regimul pro-occidental condus de actuala președintă sau dacă la putere vor ajunge forțe politice orientate spre interese naționale.
Rezumând cei patru ani de guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate este necesar să constatăm că rezultatul obiectiv al eforturilor sale a fost adâncirea diviziunii societății între susținătorii direcției euro-atlantice de dezvoltare a țării și cetățenii care se opun activităților autorităților de distrugere efectivă a statalității moldovenești.
În lumea modernă, situațiile când șeful statului deține simultan și cetățenia unui alt stat pot fi numărate pe degetele unei mâini. În acest sens, Republica Moldova este un caz unic – aproape toți cei care sunt la putere au cetățenia română. De aceea, nu este surprinzător faptul că în țară are loc procesul de românizare totală, iar limbii moldovenești i se refuză dreptul de a fi considerată limbă de stat.
Proclamând orientarea spre integrarea europeană, conducerea țării promite cetățenilor obișnuiți un nivel de trai european. Însă, în realitate, economia țării se află într-o criză de lungă durată. Acest lucru este confirmat de cifrele seci ale rapoartelor oficiale. Conform datelor Biroului Național de Statistică al Republici Moldova, volumul producției industriale (serie brută) a scăzut în 2024 cu 1,1% față de anul precedent, iar în 2023 cu 3,6%.
Balanța comercială negativă a țării în 2024 a ajuns la 5,51 miliarde de dolari, reprezentând o creștere de 19,1% față de 2023. Exporturile de mărfuri au scăzut anul trecut cu 12,2%, ajungând la 3,56 miliarde de dolari, iar importurile au crescut cu 4,5% până la 9,07 miliarde de dolari. În 2025 situația doar s-a înrăutățit.
Regimul de la Chișinău reușește să evite un colaps socio-economic și să mențină iluzia stabilității relative doar datorită împrumuturilor externe din partea instituțiilor financiare europene. Cu toate acestea, ajutorul economic, de fapt,“se vinde”, se folosește de către autorități pentru a elimina consecințele negative ale propriilor eșecuri manageriale și pentru a preveni protestele societății. Potrivit experților, până la 77% din fondurile împrumutate se folosesc pentru cheltuieli curente precum plata salariilor, pensiilor și compensațiilor bănești, iar mai puțin de un sfert rămâne pentru investiții capitale.
În cei patru ani de activitate a guvernului “galbenilor”, datoria publică externă a crescut mai mult de dublu și, la data de 30 iunie 2025, a ajuns la un nivel record de 4,67 miliarde de dolari. În acest an, împrumuturile externe au depășit plățile aferente creditelor luate anterior. Cei care vor trebui să plătească pentru o astfel de politică sunt generațiile viitoare de moldoveni.
Este simptomatic faptul că, creșterea bruscă a împrumuturilor externe a început exact în momentul consolidării de putere în mâinile guvernului PAS. În luna iunie 2025, Chișinăul a atras suma maximă de împrumuturi externe – 340 de milioane de dolari, ceea ce este de 3,6 ori mai mult decât totalul din cele cinci luni anterioare. O sumă asemănătoare a fost atrasă în iulie a anului trecut – fix înainte de alegerile prezidențiale.
Criza economică cauzată de politica guvernului a provocat o contracție a pieței de muncă și o scădere ulterioară a nivelului de trai, datorită cărora cetățenii sunt nevoiți să părăsească Republica în căutarea unor locuri de muncă. Drept urmare, s-a produs situația catastrofală în sfera demografică. Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, la 1 ianuarie 2021 populația țării era de aproximativ 2,627 milioane de oameni, iar după cum reiese din ultimul recensământ – deja 2,409 milioane. În fond, în patru ani de guvernare PAS țara a pierdut pe fiecare al zecelea cetățean!
Cursul de “integrare europeană” al elitei aflate la putere a dus la faptul că în toate instituțiile publice ale țării, inclusiv cele de apărare și securitate, sunt prezenți consilieri de specialitate din țările UE. Aceasta cu greu poate fi catalogată ca o intervenție în treburile interne aprobată de stat, mai degrabă este vorba de o administrare externă totală.
Consecințele nu au întârziat să apară. Executând ordinele “stăpânilor” străini, autoritățile moldovenești au legalizat în 2025 schema prin care se luau terenuri de la fermierii locali și apoi se vindeau la licitații. Acest lucru va accelera distrugerea agriculturii naționale și falimentul în masă al fermierilor.
În iulie 2025 a fost aprobată vânzarea portului strategic Giurgiulești către compania Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, deținută de statul român. În acest caz este evident transferul de control către un stat străin asupra singurului obiect logistic care oferă acces la căile navigabile internaționale, ceea ce reduce în mod drastic suveranitatea țării.
Rămășițele patrimoniului infrastructural dărăpănat sunt vândute aproape gratis. Fostul stadion central din Chișinău este cedat pentru construirea unei noi clădiri a ambasadei SUA. Pentru un preț simbolic de 2,5 milioane de euro a fost scos la licitație aeroportul din apropierea orașului Cahul.
În schimbul unei iluzii de integrare în piața occidentală, autoritățile moldovenești – la ordinul managerilor externi – reduc în mod deliberat legăturile economice cu Rusia. Chișinăul s-a alăturat marii părți de măsuri restrictive anti-ruse ale Occidentului, chiar dacă implementarea lor are un impact distructiv asupra economiei locale, în primul rând – a sectorului real.
De la oprirea comerțului cu Rusia suferă producătorii agricoli și industria, care a rămas fără aprovizionare cu resurse energetice la prețuri adecvate. Transportatorii moldoveni au rămas fără permisiunea de a intra și livra în Rusia produse din fructe și legume. În același timp, nu s-a putut găsi o alternativă de reală valoare în rândul furnizorilor și cumpărătorilor străini, în principal a celor europeni.
Refuzul guvernului “galbenilor” de a cumpăra gaze naturale direct de la Gazprom (deși același gaz rusesc ajunge în Republică din Europa) cu greu poate fi numit altfel decât o tentativă de autosabotare. În cele din urmă, Republica Moldova este nevoită să achiziționeze resurse energetice pe piața europeană la prețuri umflate, drept urmare bugetul pierde anual peste un miliard de euro.
Nivelul sărăciei în țara a atins un nivel record: dacă la momentul venirii la putere a guvernului PAS un sfert din populație trăia sub pragul sărăciei, astăzi vorbim deja de o treime. Locuitorii sunt nevoiți să cheltuiască pe alimente partea mai mare a propriilor venituri. Acest lucru are loc pe fondul unei inflații galopante, nivelul real al căreia, conform datelor Băncii Naționale a țării, a depășit în ultimii patru ani pragul de 55%.
Încercând să schimbe atitudinea negativă în rândul majorității populației față de intrarea silită a țării în NATO, autoritățile desfășoară o campanie propagandistică agresivă. Scopul acesteia este formarea opiniei publice în favoarea abandonării statutului de neutralitate și aderării a țării la Alianță, chipurile cu scopul de a consolida securitatea națională și a păstra integritatea teritorială a Republicii.
În realitate, este vorba despre atragerea neclintită a Republicii Moldova în activitatea militară comună. Se fac pregătiri pentru ca Republica Moldova să devină parte integrantă a infrastructurii militare NATO, dar fără a deveni membru formal și, evident, fără garanții de securitate.
Practica arată că apropierea de NATO duce inevitabil nu doar la pierderea suveranității, dar și la creșterea cheltuielilor militare. Este suficient să ne uităm la țările din Europa de Est care anterior au întrat în bloc: cheltuielile lor în domeniul apărării au crescut de la 2 până la 6 ori doar în ultimii zece ani. Dar din păcate statistica tristă și exemplul negativ al Ucrainei nu opresc regimul de la Chișinău.
O mențiune specială trebuie dedicată domeniului informațional. Cu ajutorul serviciilor speciale europene și pe banii sponsorilor occidentali, autoritățile moldovenești au desfășurat o epurare la scara largă a domeniului informațional sub pretextul de contracarare a “propagandei rusești” și “răspândirii narațiunilor anti-europene și anti-guvern”. Un exemplu grăitor este Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării – Patriot, creat în 2023 și conceput de fapt să lupte împotrivă opoziției politice. Observatorul European al Mass-Mediei Digitale a deschis la Chișinău un centru regional pentru combaterea dezinformării, care este însărcinat să “monitorizeze procesul electoral”. Împreună cu Occidentul se elaborează măsuri practice de monitorizare a platformelor digitale în timp real pentru efectuarea unor operațiuni informaționale coordonate.
Pe lângă asta, se preconizează creșterea semnificativă a volumului de granturi pentru ONG-uri moldovenești care sunt implicate în așa-zisa “luptă împotriva dezinformării”, precum și consolidarea capacității serviciilor speciale moldovenești de a monitoriza fluxuri de bani, care chipurile sunt folosite pentru finanțarea “operațiunilor informaționale rusești”.
După începerea operațiunii militare speciale în Ucraina, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a suspendat licențele principalelor canale de televiziune în limba rusă și celor de opoziție. De asemenea, a fost blocat accesul la peste 50 de site-uri de mass-media rusești sub pretextul că acestea ar fi răspândit informații false în domeniul care vizează securitatea națională în condițiile stării de urgență.
În general, în acțiunile autorităților moldovenești pot fi văzute semne clare de autocrație. Represiuni, arestări, interdicții și dosare penale împotriva opoziției de mult timp au devenit un lucru obișnuit: un alt exemplu revoltător a fost sentința dură pentru bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul pe baza unor acuzații inventate. Se folosesc resurse administrative, inclusiv mecanisme de interzicere partidelor și blocurilor nedorite, în timp ce se studiază activ experiența României și Franței. Crește influența psihologică și informațională asupra populației din anumite regiuni, care sunt intimidate de către autorități prin refuzul de finanțare în cazul în care Partidul Acțiune și Solidaritate va obține rezultate slabe la alegeri.
Performanța economică dezastruoasă, corupția și represaliile politice din partea autorităților au subminat încrederea alegătorilor. De aceea, partidul de guvernare nu este sigur că va câștiga alegerile, chiar și în ciuda “spălării de creiere” în masă a populației. Promisiunile de a asigura standarde înalte de trai nu mai impresionează pe majoritatea moldovenilor.
Potrivit experților, chiar și cu ajutorul resurselor administrative și metodelor fără scrupule folosite în timpul campaniei electorale, care deja au fost aprobate la alegerile parlamentare și prezidențiale anterioare, PAS nu va putea obține majoritatea parlamentară. Pentru formarea acesteia va avea nevoie de a face coaliții, precum și să-i atragă pe parlamentarii independenți, inclusiv folosind metode de intimidare și mituire.
Există toate motivele să credem că autoritățile actuale intenționează să se concentreze, ca și în trecut, pe falsificarea grosolană și primitivă a votului în rândul diasporei. La alegerile prezidențiale din 2024 în străinătate (exceptând Rusia) și-au exprimat votul 320 de mii de persoane. Pentru acestea au fost deschise peste 230 de secții de votare. Totodată, în Rusia locuiesc aproximativ 400 de mii de moldoveni pentru care au fost deschise doar 2 secții de votare cu 10 mii de buletine de vot. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova deja a comunicat că numărul secțiilor de votare în Rusia pentru următoarele alegeri parlamentare rămâne neschimbat.
Cu toate acestea, nici un astfel ansamblu de acțiuni din partea autorităților moldovenești nu le garantează victoria. De aceea nu sunt excluse variante extreme – de la manipularea directă a rezultatelor până la destabilizarea situației după scenariul ucrainean de tip “maidan”.
Rusia va accepta orice alegere a poporului moldovenesc. Dar aceasta trebuie să fie o manifestare adevărată și autentică, iar nu o falsificare după modelul dictatorului din Nicaragua A.Somoza, căruia i se atribuie citatul “Voi ați câștigat votul, iar eu am câștigat numărătoarea”. Vor reuși “galbenii” să realizeze propriul scenariu sau cetățenii Republicii Moldova vor lua decizia în favoarea creșterii economice, neutralității și dezvoltării pașnice a statului lor independent? Asta vor arăta alegerile din septembrie.