De Mihail Katkov
Un scandal diplomatic a izbucnit între Kiev și Occident. Şeful cancelariei secretarului general al NATO Stian Jensen a declarat că Ucraina ar putea să adere la alianţă în schimbul cedării unor teritorii disputate Rusiei. Acest lucru a fost dezavuat în scurt timp, s-a explicat că jurnaliştii au înţeles totul greşit. Dar având în vedere de câte ori diverși politicieni au făcut aluzie la „scenariul coreean”, în lume declarația a fost luată în serios .Pentru ce se pregătește regimul de la Kiev - în materialul RIA Novosti.
Chestiunea pământului
Jensen și-a cerut deja scuze. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene sunt indignate. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, a calificat acest gen de discuții drept absolut inacceptabile. El a subliniat că Kievul nu face comerț cu teritorii, iar declarația șefului cancelariei „i-a fost prielnică Rusiei”.
Consilierul șefului oficiului președintelui Mihail Podoleak consideră declarația lui Jensen un „triumf al lui Putin”. Din punctul său de vedere, o astfel de înțelegere va duce doar la faptul că acțiunile de luptă vor fi transferate pentru generațiile viitoare. Șeful fracțiunii parlamentare ”Sluga Poporului”, David Arahamia, este sigur că renunțarea la teritorii va stimula „agresiunea Rusiei”.
Șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei Dmitri Medvedev a precizat: acolo toate teritoriile sunt „în cea mai mare măsură disputate”. De exemplu, înainte de a adera la NATO, Ucraina va trebui să renunțe la Kiev și să mute capitala la Lvov.
Reprezentantul oficial al MAE al Rusiei Maria Zaharova, a apreciat discursul lui Jensen drept un semn că SUA au obosit de cazul ucrainean. "Ei trebuie să facă ceva pentru a demonstra o încercare de a ieși din impasul în care a împins întreaga lume Casa Albă sub conducerea acestei grupări liberale. De aceea și apar astfel de provocări", a conchis ea.
Pace în schimbul teritoriului
La începutul anului, publicația elvețiană Neue Zürcher Zeitung a publicat un articol în care se afirma că SUA le-ar fi propus Rusiei și Ucrainei să pună capăt ostilităților, cu recunoașterii rezultatelor lor actuale. În calitate de mediator s-a prezentat directorul CIA, William Burns, care a vizitat Moscova și Kievul. Dar părțile adverse au refuzat să facă acest lucru. În ambele capitale, de altfel, această informație a fost negată.
Acum, când a devenit clar că contraofensiva ucraineană a eșuat, presa occidentală a revenit asupra acestui subiect. De exemplu, revista The Economist a subliniat că Ucraina poate adera la NATO doar după reglementarea disputelor teritoriale cu Rusia. În același timp, publicația a subliniat că în acest fel Kievul va reduce decalajul dintre capacitatea de a atinge obiectivele în luptă și aceea pentru ce Occidentul este gata să ofere bani.
Sursa internet EUobserver notează că majoritatea „planurilor de pace” existente în prezent se bazează pe schimbul de teritorii pentru pace. Și mulți observatori sunt enervați de intoleranța Kievului, deoarece nimeni nu este interesat de o confruntare armată prelungită. Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen a propus în ajunul summitului de la Vilnius ca Ucraina să fie admisă pe părți și a făcut referire la precedentul istoric cu RFG și RDG.
Și în mass-media ucraineană este amintit tot mai des „scenariul coreean”. Adică, teritoriile controlate de Rusia ar trebui să devină „un infern nord-coreean”, iar restul Ucrainei Occidentul îl va transforma în mod miraculos într-o „grădină înfloritoare”.
Unii militari spun de asemenea că ar trebui să se termine cât mai repede - puțini se vor întrista dacă Ucraina nu va ajunge la granițele anului 1991.Independența este mai importantă.
Piatra de încercare
Politologul Aleksandr Dudceak consideră discursul lui Jensen drept o încercare de sondare a terenului. Îndată ce NATO a adunat toată informația necesară, afirmațiile lui au fost dezavuate. "Cei care fac bani din ostilități strigă că aceasta este o trădare a intereselor. Dar sunt și dintre cei care ar dori să oprească războiul. Moscova este gata să examineze propunerea, însă trebuie luate în calcul consecințele. Încetarea operațiunii speciale acum ar putea duce la reluarea ei în viitor, când Kievul se va simți iarăși puternic. Este mai bine să se continue până când Ucraina nu va mai avea de ce să se agațe", a declarat el pentru RIA Novosti.
Politologul Serghei Markov este de părere că NATO nu s-a determinat încă. "Înfrângerea militară a Rusiei rămâne scenariul de bază, dar sunt examinate de asemenea variante privind includerea parțială a Ucrainei în alianță. Moscovei nu-i convine acest lucru. Scopul principal este demilitarizarea și denazificarea. Adică, alături de noi nu trebuie să existe un astfel de antagonist ca, de exemplu, India (Pakistan – n.red.) și Israel (Palestina – n.red.)”, a menționat expertul.
Potrivit acestuia, aflarea compromisurilor este posibilă, dar fiecare înseamnă în cele din urmă o concesie din partea Rusiei. În acest sens, el este de acord cu Dudceak: partenerii Kievului vor considera încetarea ostilităților nu ca pe un sfârșit al conflictului, ci ca un răgaz înaintea rundei a doua.