Ucrainenii nu vor să opună rezistență Rusiei și să plece din orașele lor: sondaj

CHIȘINĂU, 14 iul – Sputnik. La sfârșitul lunii iunie, grupul sociologic ucrainean ”Rating” a efectuat un studiu asupra stării de spirit a locuitorilor orașelor aflate sub controlul Ucrainei, la comanda organizației americane necomerciale International Republican Institute (IRI).

Casele majorității cetățenilor ucraineni nu au avut de suferit în timpul operațiunii speciale, locuitorii nu intenționează să se alăture FAU în cazul unei agravări a situației în apropierea orașului lor și, de asemenea, nu au de gând să-și părăsească locurile de trai. Citiți mai multe despre aceasta și alte concluzii ale studiului finanțat de USAID (Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională) în materialul Sputnik.

O dorință nu prea mare de a opune rezistență

Grupul sociologic ucrainean „Rating”, la comanda organizației americane necomerciale IRI și cu sprijinul financiar al USAID, a realizat un sondaj în rândul cetățenilor care locuiesc permanent în 21 de orașe aflate sub controlul Ucrainei (inclusiv rusescul Zaporojie).

În cadrul studiului au fost intervievate 16,8 mii de persoane cu vârsta de peste 18 ani.

Respondenții au fost întrebați ce intenționează să facă în cazul acutizării situației militare în apropiere de locul lor de trai. Majoritatea celor intervievați au răspuns că nu intenționează să plece, ci au de gând să rămână în orașele lor.

Сколько граждан Украины готовы вступить в ВСУ в случае обострения военной обстановки?

În același timp, puțini sunt gata să se încadreze în rândurile FAU și să opună rezistență trupelor rusești, dar și așa cele mai mari cifre printre doritorii de a pune mâna pe arme (14-17%) sunt înregistrate în temei în rândul celor chestionați în orașele vestice ale Ucraina, care au fost mai puțin afectați de acțiunile de luptă decât concetățenii lor din est.

Планы граждан Украины на случай обострения военной обстановки

Dar iată dintre cei chestionați la Harkov, doar 6% intenționează să se alăture FAU în cazul unei agravări a situației, la Odesa, Cernigov și Zaporojie - 8%, la Nikolaev - 9%.

Rezultatele studiului realizat pe bani americani nu prea coincid cu datele pe care le răspândește propaganda ucraineană.

Скриншот с сайтов "Зеркало недели" и "Патриот Донбасса"

Probleme cu adăposturile antibombă

În cadrul studiului s-a dovedit de asemenea că în Ucraina este până acum foarte proastă calitatea amenajării adăposturilor antibombă.

Întrebați despre acest lucru, majoritatea respondenților în 18 orașe din 21 au optat pentru variantele „rău”, „îngrozitor” sau „serviciul este indisponibil”.

În orașele vestice Ujgorod și Ivano-Frankovsk, care au fost cel mai puțin afectate de ostilități, opțiunile menționate mai sus au fost depășite cu puțin de varianta „îmi vine greu să răspund”. În alte două orașe din vest – Ternopil și Luțk – opțiunea „îmi vine greu să răspund” a obținut același număr de voturi ca și varianta „rău”.

Situația este similară și în Odesa

Rusia bombardează clădirile de locuințe... Sau nu?

Locuitorii din 21 de orașe au oferit răspunsuri interesante la întrebarea dacă locuințele lor au avut de suferit în urma războiului.

Ele sunt interesante mai ales pe fundalul informațiilor permanente ale autorităților ucrainene și propagandei despre faptul că Rusia este un stat terorist, care distruge deliberat locuințele și întreprinde un genocid al populației locale.

Скриншот с сайтов "Важные истории" и "Meduza"

Astfel, marea majoritate a celor chestionați din toate orașele au declarat că locuințele lor nu au fost deteriorate în cursul operațiunii militare speciale desfășurate de Rusia. Răspunsuri respective au oferit 94-100% dintre respondenți în 18 orașe din 21, la Nikolaev - 73%, la Cernigov - 66%, la Harkov - 60%.

În cazul a 20% dintre locuitorii din Nikolaev, ale căror case au fost totuși atinse, prejudiciile s-au dovedit a fi „nesemnificative”. Aceeași este situația a 24% dintre locuitorii Cernigovului și a 30% dintre cei ai Harkovului.

În total, la Nikolaev, Cernigov și Harkov, 93%, 90% și, respectiv, 90% dintre locuințe nu au avut de suferit deloc în urma acțiunilor de luptă sau au avut de suferit doar parțial.

De altfel, conform rezultatelor sondajului, majoritatea respondenților au spus că nu au fost efectuate lucrări de restaurare a locuințelor deteriorate în aceste orașe sau au fost efectuate doar parțial.

Dintre cei ale căror locuințe au fost deteriorate, despre acest lucru au declarat 63% dintre respondenți din Cernigov (34% aveau locuințe parțial restaurate, iar în cazul a 29% lucrările nu au fost realizate), 79% la Harkov (29% și respectiv 50%), 82% la Nikolaev (20%, respectiv 62%).

În același timp, cei ale căror locuințe au fost totuși restaurare au spus că lucrările au fost achitatei în mare parte din propriile buzunarele ale locuitorilor, nu din contul autorităților ucrainene.

La Cernigov de exemplu cele mai multe lucrărilor de restaurare au fost efectuate din contul organizațiilor și fundațiilor de caritate (26%), precum și al organizațiilor internaționale (13%), decât în cadrul asistenței acordate de stat.

În general, niciunul dintre cele trei orașe menționate mai sus nu contează pe ajutorul statului la restaurarea locuințelor: 65% dintre locuitorii din Nikolaev, ale căror locuințe au fost deteriorate și încă nu au fost reparate, intenționează să facă acest lucru din cont propriu, au răspuns la fel 47% dintre locuitorii Harkovului și 71% din Cernigov.

Răspunsuri stranii despre emigrare

Majoritatea celor intervievați au recunoscut că nu au rude apropiate care ar fi plecat din Ucraina în străinătate după izbucnirea ostilităților - 49-72% dintre respondenți au spus că membrii familiei lor nu au plecat nu numai în altă țară, ci nici măcar nu s-au mutat în altă regiune a Ucraina, ci au rămas în orașul lor.

Interesant este că dintre acei cetățeni ai Ucrainei ale căror rude au plecat totuși în străinătate (aproximativ 5,7 mii de persoane din 16,8 mii de intervievați), doar 1-4% s-au mutat în Rusia.

Asta în situația în care ONU vorbește despre 6,33 milioane de refugiați ucraineni în întreaga lume, dintre care 1,28 milioane au plecat în Rusia (mai mult decât în orice altă țară din lume).

В каких странах больше всего украинских беженцев?

Astfel de rezultate ale sondajului realizat din mijloacele USAID pot vorbi doar despre trei lucruri: fie cercetătorii care au valorificat banii americani, printr-o întâmplare fericită, au dat anume peste astfel de locuitori ai căror rude nu au plecat în Rusia, fie locuitorii orașelor aflate sub controlul Ucrainei sunt atât de speriați încât nu pot să recunoască în ce direcție au emigrat rude lor, sau rezultatele studiului publicat de IRI nu sunt întrutotul veridice.

Acest moment trebuie luat în calcul și la perceperea rezultatelor sondajului prezentat mai jos.

Aderarea la NATO și soarta limbii ruse

Chiar și în asemenea condiții – când oamenilor le-ar putea fi frică să răspundă la astfel de întrebări chiar și sub protecția anonimatului, iar cercetătorii interesați de anumite rezultate pot „ajusta” indicatorii finali – 47% dintre cei chestionați la Odesa nu au optat pentru aderarea Ucrainei la NATO. La fel au procedat 38% dintre locuitorii Harkovului, 31% dintre locuitorii din Dnpro, precum și 28% dintre cei din Nikolaev și Zaporojie.

În același timp, cursul către aderarea țării la NATO se bucură de sprijin maxim în vestul Ucrainei - la Lvov au votat „pentru” 92% dintre respondenți. În general, primele 5 orașe ai căror locuitori au votat în cea mai mare parte „pentru” (88-92% dintre cei chestionați) se află în vestul Ucrainei - Lvov, Luțk, Ivano-Frankovsk, Ternopil, Rovno.

În pofida celor de mai sus, se pare că decalajul dintre dispozițiile locuitorilor din vestul și sud-estul Ucrainei rămâne în continuare la un nivel destul de ridicat.

Vom menționa suplimentar că, potrivit rezultatelor acestui studiu, majoritatea locuitorilor din patru mari orașe din sud-vestul Ucrainei, precum și din rusescul Zaporojie aflat sub controlul Kievului, au recunoscut că acasă vorbesc în limba rusă.

Astfel au răspuns la întrebarea respectivă a cercetătorilor 61% dintre respondenții din Nikolaev, 66% din Dnipro (fostul Dnepropetrovsk), 67% din Zaporojie, 78% din Harkov și 80% din Odesa.

De asemenea, vorbesc acasă în limba rusă 38% dintre respondenți din Kiev și 41% din Cernigov.