CHIȘINĂU, 21 iun – Sputnik, Pavel Antonov, Vadim Pavlov. Pe 20 iunie, viceministrul de Externe al Rusiei Serghei Verșinin le-a declarat jurnaliștilor că 18 iulie va fi data la care se va încheia „acordul cerealier”.
Cauza este neîndeplinirea acelei părți a înțelegerilor care se referă la eliminarea restricțiilor directe și indirecte ale Occidentului privind livrarea mărfurilor agricole și a îngrășăminte din Rusia către piețele mondiale.
În marja SPIEF-2023 , Sputnik a discutat cu directorul oficiului FAO al ONU pentru Relații cu Rusia, Oleg Kobiakov, despre poziția Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) cu privire la „acordul cerealier” și situația actuală privind criza alimentară globală.
Alimentele nu sunt pentru toată lumea
FAO a ONU nu este inițiatorul, operatorul sau participantul „acordului cerealier”, dar a participat la elaborarea acestuia prin furnizarea datelor și statisticilor sale, a explicat dl Kobiakov.
„Bineînțeles, ca organizație responsabilă de securitate alimentară, care a fost însărcinată cu lichidarea foametei, suntem interesați ca toate piețele de export a alimentelor să funcționeze fără probleme, fără încălcări, fără obstacole artificiale”, a spus el.
De aceea, a explicat reprezentantul FAO în discuția cu Sputnik, organizația ar saluta continuarea acestui mecanism. Însă el nu ar trebui să permită doar exportul de cereale ucrainene din porturile lor, ci și să contribuie la eliminarea obstacolelor privind exportului de alimente și îngrășăminte rusești, a menționat Oleg Kobiakov.
Potrivit acestuia, conform statisticilor anului 2021 (datele pentru 2022 vor fi prezentate la New York pe 12 iulie – red.), în lume sufereau de foame 828 de milioane de oameni.
„Încă aproximativ 1 miliard [de oameni] au suferit de alte forme de disfuncții alimentare, de la deficiențe de vitamine și microelemente, până la supraalimentare. Încă 1 miliard de [oameni] nu și-au putut permite economic o alimentație sănătoasă și suficientă. Adică, 3 din 8 oameni de pe Pământ se alimentează inadecvat. Iată situația generală”, a spus reprezentantul FAO.
În același timp, potrivit acestuia, în lume se produc astăzi suficiente produse alimentare pentru a hrăni pe toată lumea, dar accesibilitatea fizică și economică a mâncării împiedică atingerea acestui obiectiv.
„Accesibilitatea fizică este întreruptă din cauza conflictelor armate, dezastrelor naturale, măsurilor restrictive la export. Accesibilitatea economică este problema inegalității în interiorul țării și între țări. Acestea sunt probleme precum pierderile și alterarea, deoarece în unele țări până la 1/3 din alimentele produse și cultivate se pierd la diferite etape ale lanțului alimentar”, a spus Oleg Kobiakov.
Dacă s-ar reuși reducerea la jumătate a nivelului pierderi și alterare, atunci problema foamei și a securității alimentare la scară globală ar fi soluționată odată pentru totdeauna, consideră el.
Potrivit lui Kobiakov, în ultimele 10 luni (cu excepția lunii aprilie, când a fost o ușoară creștere), s-a înregistrat o scădere consecventă a indicelui prețurilor la alimente (reflectă modificarea nivelului prețurilor la cinci categorii principale de mărfuri : cereale, uleiuri vegetale, carne, produse lactate si zahar - red.).
În general însă, potrivit reprezentantului FAO, astăzi comunitatea internațională are în față sarcina de a le asigura asistență alimentară de urgență acelor țări care se confruntă cu un deficit alimentar sever, temporar sau permanent. „Acest lucru este necesar pentru ca ei să poată „rezista” până la următoarea recoltă proprie. Acum în lume sunt 25 de astfel de țări”, a spus Oleg Kobiakov.
Tot ce trebuie știut despre „acordul cerealier”
În urma pandemiei de COVID-19, s-au rupt lanțurile de aprovizionare cu produse alimentare și canalele de realizare din întreaga lume, prețurile la combustibilul și energiei au crescut vertiginos, prețurile alimentelor au înregistrat cea mai puternică creștere de mai bine de un deceniu, iar seceta și inundațiile au distrus culturile cheie în America și Europa.
Toate acestea au provocat apariția unei crize alimentare în lume.
După începerea operațiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei, au apărut probleme cu livrarea pe piețele mondiale a produselor agricole din Rusia și Ucraina, care ocupă în mod tradițional poziții de lider în exportul acestor categorii de produse. Ca rezultat - o creștere semnificativă a prețurilor la cereale și îngrășăminte.
Pentru a nu admite agravarea situației privind criza alimentară, de soluționarea „problemei alimentare” s-au ocupat liderii mondiali”. Occidentul a îndemnat să fie rezolvată cât mai curând posibil această problemă, exprimându-și îngrijorarea serioasă cu privire la viitorul celor mai sărace țări și subliniind amenințarea cu foametea masivă în Africa.
Rolul de mediatori în negocieri și l-au asumat ONU și Turcia, cu care, la 22 iulie 2022, au fost încheiate concomitent două acorduri: „Inițiativa pentru transportul în siguranță a cerealelor și alimentelor din porturile Ucrainei” și „Memorandum de înțelegere între Federația Rusă și Secretariatul ONU privind contribuția la promovarea produselor alimentare și a îngrășămintelor rusești pe piețele mondiale”.
Primul document cu Turcia și ONU a fost semnat separat de Rusia și Ucraina, în timp ce al doilea, după cum decurge din denumire, a fost semnat exclusiv de Federația Rusă și ONU.
Primul acord prevede organizarea unui coridor maritim sigur pentru transportul mărfurilor agricole din Ucraina. În cadrul acestuia, cerealele sunt exportate din trei porturi ucrainene - Odesa, Cernomorsk și Iujnîi.
Adevărat că cereale ucrainene practic nu au ajuns în țările înfometate. Potrivit situației din 20 iunie, de la începutul acțiunii „acordului cerealier”, din porturile ucrainene au fost scoase 32,1 milioane de tone de cereale. Din acestea, țărilor africane aflate în dificultate - Djibouti, Somalia, Sudan, Libia, Etiopia – le-au revenit doar 976,9 mii de tone, sau puțin peste 3% din totalul exporturilor de cereale în cadrul inițiativei Mării Negre.
Aceste date sunt prezentate de Direcția ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.
Cei mai mari cumpărători sunt China (7,7 milioane de tone), Spania (5,9 milioane de tone), Turcia (3,2 milioane de tone), Italia (2,1 milioane de tone) și Olanda (1,8 milioane de tone).
Al doilea acord presupune contribuția ONU la exportul de produse agricole și îngrășăminte rusești (inclusiv materii prime pentru producerea lor) pe piețele mondiale, care s-a confruntat cu o serie de probleme din cauza presiunii fără precedent din partea Occidentului. Dacă de jure sancțiunile lor nu restricționează exporturile de alimente rusești, de facto le blochează totuși printr-o serie de restricții financiare și interdicții directe (la escale în porturile europene, navlosirea navelor pentru operatorii ruși, asigurarea, efectuarea plăților etc.).
În legătură cu neîndeplinirea celei de-a doua părți a pachetului de acorduri, Rusia a avertizat în repetate rânduri despre posibilitatea retragerii sale din această inițiativă.
În același timp, după cum a declarat anterior președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul întâlnirii cu delegația africană la Sankt Petersburg, cerealele rusești și alte produse agricole, precum și îngrășămintele, vor fi livrate țărilor aflate în dificultate de pe „continentul negru”, indiferent de soarta acordului cerealier.
Iar după cum le-a declarat luni viceministrul de Externe al Rusiei, Aleksandr Grușko, în cazul retragerii Moscovei din „acordul cerealier”, memorandumul Federației Ruse și Organizației Națiunilor Unite privind facilitarea exportului de produse agricole și îngrășăminte rusești pe piețele mondiale va continua sa acționeze.