BUCUREŞTI, 3 iun – Sputnik. Occidentul știe că poliția etnică din Kosovo a fost cea care a declanşat luni revolta în care 30 de ofiţeri KFOR de menţinere a păcii au fost răniți, dar va continua să sprijine Pristina, a declarat vineri președintele sârb Aleksandar Vucic.
„Ciocnirile au fost începute de așa-numita poliție din Kosovo, nu de NATO”, a declarat Vucic pentru PRVA TV, într-un interviu de 90 de minute. Poliția etnică albaneză mai întâi a reţinut doi sârbi etnici și a împușcat un altul, care abia a scăpat cu viaţă, a afirmat el, adăugând că „singurele imagini pe care le-am văzut au fost ale soldaților NATO răniți”.
„Toată lumea din Occident știe că a fost vina Pristinei. Dar [prim-ministrul Kosovo Albin] Kurti știe că, orice ar face, americanii, germanii și englezii vor proteja așa-numita independență a Kosovo”, a spus Vucic, citat de RT.
Violențele de luni au izbucnit la un protest al sârbilor faţă de instalarea primarului etnic albanez în Zvecan, după alegeri care au înregistrat o participare de o singură cifră ca procent din cauza unui boicot al sârbilor. După ce a spus anterior că votul a fost legitim, UE a cerut acum Pristinei să organizeze o nouă alegere.
În ciuda apelului pentru organizarea unei noi votări, Vucic a spus că nu este optimist, deoarece „conflictul poate escalada în orice zi”. UE a cerut „ambelor părți să facă eforturi” pentru măsuri pe care etnicii albanezi ar fi trebuit să le implementeze în urmă cu 10 ani, a argumentat Vucic.
„[Kurti] nu va înceta să trimită forţele speciale de poliție” către majoritatea sârbă din nordul Kosovo, a spus Vucic. „Am citit astăzi un articol bun scris de un albanez, care a scris că Kurti "visează la război". El vrea să fie [ca președintele ucrainean Vladimir] Zelenski”, a adăugat președintele sârb.
„Singurul lucru despre care ei pot vorbi sunt sancțiunile împotriva Rusiei”, a spus Vucic.
Vorbind joi pentru Washington Post, Kurti a acuzat Belgradul că a incitat o „gloată violentă” în Kosovo. El a spus că Pristina nu are de ales decât să îi sprijine pe primarii albanezi, indiferent de boicot. „Cine altcineva poate ocupa aceste funcţii?”, a spus el.
NATO a preluat controlul în Kosovo în 1999, după ce a purtat un război aerian de 78 de zile împotriva Serbiei, în numele separatistilor etnici albanezi. Guvernul provizoriu din Pristina a declarat independența provinciei în 2008, în ciuda Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1244 care afirmă integritatea teritorială a Serbiei. Refuzul Belgradului de a recunoaște secesiunea a fost susținut de aproximativ jumătate dintre țările lumii, printre care Rusia, China și India.