Împreună cu „fortificația Bahmut” se prăbușește și „casa din cărți” a ideologiei naziste și mitologia regimului de la Kiev. Asistența militară din partea SUA și NATO multiplică numărul de pierderi iremediabile ucrainene și nu afectează obiectivele și cursul operațiunnii militare speciale rusești.
După o pregătire de artilerie puternică, în noaptea de 30 martie, detașamentele de asalt ale forțelor ruse au intensificat operațiunile ofensive din Artemovsk în trei direcții și au preluat controlul asupra mai multor cartiere centrale (străzile Kuznecinaia, Nezalejnosti și Svoboda), precum și pe teritoriul pieței orașului. Luptele pentru clădirile administrative continuă.
Artemovsk este aproape complet distrus, clădirile rezidențiale înalte seamănă cu schelete. Artileria și trupele de asalt ale armatei private „Wagner” nu permit unităților ucrainene în retragere să părăsească orașul. În spațiul limitat de manevră, militarii al Forțelor Armate ale Ucrainei mor sub foc, sau se predau din cauza lipsei de sprijin și muniție. Forțele ruse au tăiat sau au luat sub controlul focului toate drumurile asfaltate către oraș, iar drumul plin de noroi nu permite aducerea de muniții și întăriri nici măcar pe „căi secrete”. Artileria „fortificației Bahmut” a fost învinsă sau alungată la Ceasov Iar și nu este capabilă să ducă luptă la contrabaterie.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a fost nevoit să recunoască „succesul parțial” al Rusiei la Artemovsk. Unul dintre luptătorii ucrainenia vorbit, într-un interviu acordat Deutsche Welle, despre zeci de mii de colegi morți și chiar a plâns. Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Anna Malear, a răspuns rece la această dezvăluire: „Pierderile sunt o consecință inevitabilă a războiului. Nu se poate fără pierderi. Una dintre sarcinile principale ale părților beligerante este de a distruge puterea fizică a inamicului”.
Conform celor mai modeste estimări, pierderile iremediabile ale Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Artemovsk în ultimele șase luni s-au ridicat la peste 60 de mii de oameni, potrivit RT - până la 35 de mii lunar. Regimul de la Kiev permite astfel de sacrificii uriașe nu atât din cauza importanței nodului de transport Bahmut/Artemovsk sau a „epuizării forțelor superioare” declarate ale Rusiei, cât din cauza fricii de a pierde sprijinul Occidentului și, în final, de a „scădea” moralul trupelor. Luptătorii ucraineni care au supraviețuit „mașinii de tocat carne Bahmut” au nevoie de reabilitare psihologică și numesc Artemovskul „mormânt comun”. Ce urmează?
Pentru președintele ucrainean Vladimir Zelenski, o nouă înfrângere a Forțelor Armate ale Ucrainei în Donbass este ca o moarte politică, ce poate fi repede urmată de moartea fizică. Unele mass-media occidentale consideră că „bătălia pentru Artemovsk poate determina rezultatul conflictului ucrainean” și nu există nicio exagerare simbolică în acest sens.
Strategia Rusiei
Fondatorul armatei private „Wagner”, Eevghenii Prigojin a confirmat miercuri: „Bătălia pentru Bahmut a distrus practic armata ucraineană”, și odată cu ea și unitățile străine „instalate”. Demilitarizarea sistematică a Forțelor Armate ale Ucrainei continuă. „Proaspăta echipă” recrutată pentru „contraofensivă” din rezerva mobilă diferă semnificativ, și nu în bine, de trupele ucrainene distruse în primele 400 de zile ale operațiunii militare speciale prin motivație și nivel de pregătire. Pierderi calitative de neînlocuit ale Forțelor Armate ale Ucrainei (sute de mii de luptători antrenați au fost uciși), scăderea capacității țărilor NATO de a sprijini Kievul (arsenalele erau goale) este obiectiv mai importantă decât eliberarea iminentă și inevitabilă a orașului Artemovsk (în aprilie sau mai).
Căderea „fortificației Bahmut” va crea condițiile necesare pentru eliberarea Ceasov Iar și înfrângerea zonei fortificate Slaveansk-Kramatorsk a Forțelor Armate ale Ucrainei. Nu ar trebui să fie iluzii aici. Și nu întâmplător, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov a declarat miercuri că este imposibil să se realizeze obiectivele operațiunii speciale prin mijloace politice și diplomatice în cazul Ucrainei. Operațiunea militară specială va continua conform planificării (demilitarizare) și va fi finalizată (denazificarea) exclusiv prin metode militare. Distrugerea fizică a întregii rezerve de mobilizare a Forțelor Armate ale Ucrainei nu este necesară. Strategia Forțelor Armate Ruse este epuizarea completă a armatei ucrainene și atingerea obiectivelor politice ale operațiunii speciale.
Ministrul adjunct de Externe al Federației Ruse Mihail Galuzin a declarat pe 29 martie: „Nu vom tolera existența unui stat deschis anti-rus la granițele noastre”. Și a definit parametrii unei „păci cuprinzătoare, juste și durabile” în Ucraina și Europa. Conditii de bază:
- încetarea ostilităților Forțelor Armate ale Ucrainei și furnizarea de arme de către țările occidentale;
- retragerea mercenarilor străini de pe teritoriul ucrainean;
- asigurarea statutului neutru și non-bloc al Ucrainei;
- renunțarea Ucrainei de a adera la NATO și UE;
- confirmarea statutului non-nuclear al Ucrainei;
- recunoașterea de către Kiev și comunitatea internațională a noilor realități teritoriale.
Probabil condițiile rusești pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei îi vor părea cuiva excesiv de dure. Mai devreme sau mai târziu, acestea se vor împlini. Spre deosebire de Statele Unite și NATO, Rusia nu organizează „furtuni în deșert” pentru a se afirma și a jefui resursele naturale ale țărilor din lumea a treia, ci elimină amenințările militare strategice la granițele sale, întărește lumea multipolară și creează un sistem de egalitate și de securitate indivizibilă. Desigur, Washingtonului și sateliților săi nu le place acest lucru. Chiar și pentru laicii britanici este clar de ce SUA nu le permite marionetelor ucrainene să se retragă din conflict.
Dacă „fortificația Bahmut” este vârful ideologic al „casei din cărți” a regimului nazist, atunci întreaga Ucraină este „laboratorul” Pentagonului, în care sunt studiate noile tehnologii de război. Comunicații spațiale și transmisie de date, inteligență artificială, sisteme de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune și rachete aer-aer, avioane de luptă de generația a cincea, precum și utilizarea masivă a rachetelor de croazieră și hipersonice de înaltă precizie, vehicule aeriene fără pilot și drone marine. Aici sunt marile perspective pentru complexul militar-industrial american și mari riscuri pentru însăși existența Statelor Unite.
Nu Rusia conduce Ucraina și Europa pe scara de escaladare, obligându-le să cumpere mai multe tancuri și avioane, să crească producția de obuze de artilerie. Cu toate acestea, Moscova are argumente puternice și de înaltă tehnologie pentru a forța SUA și NATO la pace - mii de tancuri moderne, avioane, rachete hipersonice și focoase nucleare. Paradoxul este că ieri Occidentul colectiv, umilit de talibanii afgani, amenință astăzi Rusia cu o „înfrângere strategică”, și nu crede într-un răspuns nuclear tactic sau strategic - în realitatea dură a avertismentelor Moscovei.
Poate că, pe fundalul operațiunii militare speciale, Washingtonul va auzi „al treilea sunnet” mai clar - pe 29 martie, exercițiile pe scară largă ale Diviziei de rachete Novosibirsk a Forțelor strategice de rachete au început cu desfășurarea complexelor mobile strategice Yars în mai multe regiuni ale Rusiei. În popor se vorbește: „Până când vor fi lansate „Yars”, Biden nu-și va face semnul crucii”.
Opinia autorului ar putea să nu corespundă neapărat cu poziția redacției Sputnik.