BUCUREȘTI, 8 nov -Sputnik. Barometrul sociologic realizat sub egida Academiei Române, dar și cu finanțare din partea Ambasadei SUA, indică ceea ce nu mai poate fi acoperit: societatea românească ia tot mai mult distanță față de iluziile euro-atlantice.
În mai puțin de un an de zile, încrederea românilor în NATO, UE și partenerii strategici a cunoscut prăbușiri dramatice. Dacă în 2021, 67,36% din populația României își exprima încrederea în NATO și efectivele pozitive ale alianței asupra țării, acum procentul, în contextul războiului, a scăzut la 53,64%.
Încrederea în Uniunea Europeană, care era la 59,18% în primăvara anului trecut, s-a prăbușit la 39,86% în contextul administrării proaste a crizei din Ucraina.
Nici partenerii strategici nu stau mai bine în sondaje. SUA s-a prăbușit de la o încredere de 70,1%, cât se bucura în 2021, la 44,1% în 2022. Marea Britanie a scăzut și ea de la 62,9% la 46,8%.
Germania, cea mai mare putere din UE, s-a prăbușit și ea de la 69,5%, la 39,5%. Nici Franța, prietena tradițională a României, care era cotată la 70,9%, a ajuns la 44,7% din încrederea românilor.
Germania, cea mai mare putere din UE, s-a prăbușit și ea de la 69,5%, la 39,5%. Nici Franța, prietena tradițională a României, care era cotată la 70,9%, a ajuns la 44,7% din încrederea românilor.
Nici propaganda intensivă pro-Ucraina nu a ajutat prea mult ci din contra. Dacă Ucraina se bucura în 2021 de un capital de simpatie de 40,9%, acesta s-a prăbușit la 28,6%.
Din păcate, nici Republica Moldova nu stă mai bine. Devenită tot mai dependentă economic de România, Republica Moldova nu mai este privită cu încredere decât de 37% din români, față de 48,3% în 2022.
Federația Rusă, Ungaria și China se găsesc, desigur, în topul neîncrederii, lucru explicat prin contextul războiului, care polarizând foarte mult lumea internațională, a creat și imaginea unor tabere aflate în conflict.
Altfel, românii se pronunță în majoritate (54,6%) pentru o lume multipolară- mesajul transmis de Rusia și China și nu pentru menținerea hegemoniei americane.
Cu privire la UE, 10,1% dintre români vor desființarea uniunii, iar 35,3% sunt pentru o Europă a statelor suverane. 32,4% se pronunță pentru status quo, iar 21,3% ar dori o Uniune Europeană mai puternică, mai centralizată.
Schimbările indicate de procente sunt dramatice și vin pe fondul unui an în care, cel puțin în România, impactul crizei economice, sociale și a refugiaților este unul foarte scăzut, iar presa mainstream a transmis constant mesajele propagandei euro-atlantice. În același timp, presa alternativă a fost supusă cenzurii și marginalizării.
Cu toate acestea, în ciuda optimismului afișat de propaganda euro-atlantică, asistăm la prăbușirea încrederii românilor în toate alianțele și partenerii lor internaționali actuali.