CHIȘINĂU, 6 aug – Sputnik. Amnesty International a declarat vineri că îşi susţine raportul în care Kievul este acuzat că a pus în pericol civili prin plasarea activelor sale militare în școli și în zone rezidențiale. Ancheta a atras critici din partea guvernului ucrainean și a președintelui Vladimir Zelenski.
Organizaţia internaţională pentru apărarea drepturilor omului „susţine deplin cercetarea noastră”, a afirmat secretarul general Agnes Callamard pentru agenția AFP, într-o declarație prin e-mail.
De asemenea, ea a scris pe Twitter că organizația sa este „alături de toate victimele, în mod imparţial” și i-a criticat pe cei pe care i-a numit „grupuri de trolli pe social media” care „atacă” investigațiile Amnesty International.
„Aceasta se numește propagandă de război, dezinformare, inducere în eroare. Acest lucru nu ne va împiedica să fim imparţiali și nu va schimba faptele”, a subliniat organizaţia, citată şi de RT.
Anterior, Zelenski a acuzat ONG-ul că a transferat „responsabilitatea de la agresor la victimă”, referindu-se la Rusia și, respectiv, Ucraina. Președintele a declarat că orice raport care echivalează acțiunile „victimei și ale agresorului” în „vreun fel” nu poate fi „tolerat”.
Raportul, care a fost publicat joi, a acuzat Kievul de „o încălcare clară a dreptului umanitar internațional”, documentând faptul că Ucraina își plasează militarii aproape de infrastructura civilă, punând astfel viețile civililor în pericol. În special, organizaţia a spus că a găsit dovezi ale activității militare actuale sau anterioare în 22 dintre cele 29 de școli pe care le-a vizitat în Ucraina între aprilie și iulie.
Pe de altă parte, a spus că folosirea ilegală de către Ucraina, în scopuri militare, a obiectelor civile nu „justifică în niciun fel atacurile indiscriminate ruşilor”. Potrivit ONG-ului, trupele ucrainene nu au fost prezente în unele zone rezidențiale care consideră că ar fi fost vizate în atacurile rusești.
Drept reacţie, Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a declarat că obiectivul organizaţiei a fost să creeze „un echilibru fals între criminal și victima sa”. Moscova a reacţionat la publicarea raportului spunând că a afirmat în mod repetat că trupele ucrainene folosesc civili ca „scuturi umane”, iar concluziile Amnesty International nu fac decât să confirme acest lucru.
Pe 24 februarie, Rusia a trimis trupe în Ucraina, menţionând eșecul Kievului de a implementa acordurile de la Minsk, concepute pentru a oferi regiunilor Donețk și Lugansk statut special în cadrul statului ucrainean. Protocoalele, intermediare de Germania și Franța, au fost semnate pentru prima dată în 2014. Fostul președinte ucrainean Piotr Poroşenko a recunoscut, de atunci, că obiectivul principal al Kievului a fost să se folosească de încetarea focului pentru a câştiga timp și „a crea forțe armate puternice”.
În februarie 2022, Kremlinul a recunoscut cele două republici din Donbas ca fiind state independente și a cerut Ucrainei să se declare oficial o țară neutră care nu se va alătura niciodată vreunui bloc militar occidental. Kievul insistă că ofensiva Rusiei a fost complet neprovocată.