Analize și opinii
Pe site-ul Sputnik Moldova găsiți întotdeauna comentarii ale experților cu privire la evenimentele politice de actualitate, precum și analize ale fenomenelor sociale și economice care se produc în țară.

Gușă: În problema Transilvaniei, NATO poate o să fie părtinitor în favoarea separatiștilor

Andrei Gușă, fiul cunoscutului analist și strateg Cozmin Gușă, a publicat o analiză în care arată că precedentele create de NATO pot deveni periculoase pentru însăși integritatea statului român, cu trimitere la situația Transilvaniei
Sputnik
BUCUREȘTI, 24 feb – Sputnik, Marius Holdean. Andrei Gușă, fiul lui Cozmin Gușă, a publicat pe Solid News o analiză care disecă situația României în actuala conjunctură complicată.
Andrei Gușă începe prin a aminti că, acum o săptămâna, ucrainenii sărbătoreau în frunte cu președintele Volodimir Zelenski „Ziua Unității”.
„Astăzi marcăm Ziua Unității! Unitatea marelui popor a marii Ucraine! Aceasta zi este a noastră. A acelora care trăiesc pe malul drept și pe malul stâng al Niprului. A celor din orașe și sate. A acelora de lângă Carpați și a vârfurilor răzlețe. Pe coasta Mării Negre și a Mării de Azov. A acelora care vorbesc ucraineană, tătară crimeeană, rusă, maghiară sau limbajul semnelor și împreună creează Ucraina, nu în vorbe, ci în fapte”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în mesajul publicat pe site-ul oficial al președinției, reamintește Andrei Gușă, subliniind că Zelenski a vorbit despre ruși, tătari, maghiari, dar nu și despre români, deși românii constituie a treia comunitate etnică a Ucrainei.

Zelensky a sfidat România

Potrivit lui Andrei Gușă, Zelensky l-a sfidat pe Iohannis care, de bine de rău, – încă – este reprezentantul tuturor românilor și astfel a sfidat România.
”Ucrainenii nici măcar nu s-au sinchisit să menționeze acest subiect în cadrul relatării oficiale a discuției Iohannis – Zelenski de pe site-ul președinției, așa cum se procedează. Iohannis nu a avut nicio reacție”, mai arată Andrei Gușă cum este tratată România de vecinul său. Motiv pentru Andrei Gușă să întrebe: Unde e solidaritatea aici?
”Unde e solidaritatea noastră, a tuturor românilor, pentru sutele de mii de frați care trăiesc în Ucraina? Președintele României este reprezentantul statului român, și asta trebuie să se răsfrângă în acțiunile lui. Pentru că trebuie să reprezinte și să susțină interesele noastre, ale tuturor românilor. Eu unul, sunt convins că majoritatea românilor s-au simțit jigniți de atitudinea lui Zelenski, și au așteptat o reacție oficială din partea lui Iohannis. Mai mult, cred că au așteptat și acțiuni tangibile”, protestează Andrei Gușă față de indiferența statului român.
Mai mult, continuă Andrei Gușă, unde este „acțiunea pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice”, pe care președintele României este obligat să o întreprindă, conform articolului 7 al Constituției?
”Priviți cât de mare este discrepanța între modul în care (nu) susține Iohannis interesele românilor din Ucraina, și cum susține Viktor Orban interesele ungurilor din România. Și atenție, Ucraina este în pragul războiului. Așa că Iohannis ar trebui să susțină românii de acolo și mai abitir”, se mai arată în analiza citată.
Pentru Andrei Gușă, este cât se poate de clar faptul că președintele României nu mai este capabil să își săvârșească atributele, după cum nu mai este capabil nici să reprezinte interesele românilor.

Ce spune Iohannis despre Ucraina

Andrei Gușă își continuă analiza la rece, arătând că la nu mai puțin de cinci zile distanță de la sfidarea fără echivoc a românilor de către ucraineni, președintele Iohannis spune că România condamnă cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a independenței republicilor din Donețk și Luhansk etc...
”Deci, ca să simplificăm, Zelensky își bate joc de sutele de mii de români de pe teritoriul Ucrainei, iar la doar 5 zile Iohannis afirmă „susținerea puternică pentru suveranitatea Ucrainei”,” arată Andrei Gușă paradoxul situației.
El se întreabă dacă oare n-ar trebui Iohannis să se gândească la cei pe care îi reprezintă, înainte să se gândească la soarta Ucrainei?
”Poate că a fost obligat de statutul nostru de membru NATO să ia această poziție. Dar oare nu primează litera Constituției, în fața statutului de membru NATO? Și atenție, vorbim de același NATO care a susținut în mod direct dezmembrarea Serbiei, prin susținerea Kosovo-ului. Același NATO care a susținut, de data aceasta indirect, independența Cataloniei”, atrage Andrei Gușă atenția.

Dublul standard al NATO

„Problema Cataloniei este o chestiune internă care ar trebui rezolvată în cadrul ordinii constituționale din Spania”, amintește Andrei Gușă care a fost poziția oficială NATO, fapt care îl face să întrebe de unde acest dublu standard?
”De unde aceste interferențe discreționare ale NATO, care atentează asupra dreptului la autodeterminare al anumitor state? Poate, peste câțiva ani, când se va pune (iar) problema independenței Transilvaniei, NATO să fie părtinitor în favoarea separatiștilor! Președintele Iohannis ar face bine să respecte Constituția, nu să atenteze la solidaritatea dintre cetățenii români! Altminteri, precedentele periculoase create de NATO pot deveni periculoase pentru însăși integritatea statului român!”, spune Andrei Gușă cu un curaj uimitor, dezvăluind pericolele pe care NATO la aduce asupra României.

Ciucă, aceeași atitudine ca și Iohannis

Andrei Gușă nu îl iartă nici pe premier. El arată că aproape concomitent cu (in)acțiunea președintelui Iohannis, premierul Ciucă dă și el o palmă solidarității de neam, cât și Constituției României, prin înscrierea pe ordinea de zi a Guvernului, a deja celebrei, „Legi a turnătoriei”.
Primul fapt grav este că premierul Ciucă a încălcat cu bună știință – sau incompetență crasă – o decizie a Curții Constituționale: conform acestei decizii, Guvernul nu poate promova un proiect de act normativ inițiat în Parlamentul României.
”Dacă în cazul poziției luate de Iohannis vorbim – cel mai probabil – de o impunere din partea NATO, în cazul lui Ciucă este vorba de o directivă venită de la Bruxelles. Dacă la Bruxelles însă, directiva ne impunea „implementarea” așa-zis-or „avertizori de integritate”, iată că la București legea a luat o cu totul altă turnură. Aceasta s-a transformat într-un act normativ care preface un turnător într-o persoană cu adevărat atotputernică”, atrage atenția Andrei Gușă.
După ce actul normativ va intra în vigoare, turnătorul va fi de neclintit, pentru că un turnător nu va putea fi demis sau retrogradat din funcție, și asta în condițiile în care nimeni nu poate garanta pentru veridicitatea „turnătoriilor”.
”În aceste condiții, există o posibilitate foarte ridicată ca sute de mii, milioane de români, să își dorească să devină turnători, pentru a-și asigura inviolabilitatea în fața superiorilor, și astfel siguranța locului de muncă. Mai mult, pot fi mulți oameni care își vor „turna” colegii din dorința de răzbunare. Poate surveni situația în care cineva este invidios pe colegul lui, care este mai înzestrat, și vrea să se răzbune pe acesta. Sau pe o colegă care îi refuză avansurile sexuale”, mai arată Andrei Gușă.

Unde este solidaritatea prevăzută de Constituție?

Și atunci, se întreabă Andrei Gușă, este acest proiect de lege în acord cu Articolul 4, alineatul 1 al Constituției – Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetățenilor săi?
”Cum poate fi susținută solidaritatea, prin promovarea turnătoriei? Cum poate fi susținută solidaritatea prin „întoarcerea celuilalt obraz” în fața lui Zelenski? Cum putem fi solidari, când am lăsat în urmă sutele de mii de români din Ucraina? Mai mult, cum mai putem accepta lideri, atât Iohannis, cât și Ciucă, care iau vădit măsuri pentru dezbinarea românilor?”, pune Andrei Gușă câteva întrebări extrem de dureroase.
El arată în analiza sa cum România devine un stat eșuat în adevăratul sens al cuvântului.
”De fapt, ne mai putem numi stat, fie el și eșuat, dacă solidaritatea dintre cetățeni nu mai există? P.S. În urmă cu ceva timp Iohannis ne-a numit stat eșuat. Probabil că era conștient de măsurile pe care astăzi dorește să le impună”, își încheie Andrei Gușă analiza sa care va face cu siguranță valuri în spațiul public românesc.
Editoriale
Ce a spus Putin, dar refuză să recunoască Sandu și Iohannis