CHIȘINĂU, 9 feb - Sputnik. Afirmația privind disponibilitatea Moldovei de a participa la deminarea regiunii Nagorno-Karabah a fost făcută la conferința de presă comună susținută de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și omologul său azer, Jeyhun Bayramov.
Potrivit Ministerului de Externe azer, partea moldovenească și-a exprimat dorința de a coopera în această problemă.
Geniștii moldoveni au acumulat o vastă experiență de-a lungul anilor, distrugând obiecte explozive rămase pe teritoriul republicii după cel de-al Doilea Război Mondial, în zona conflictului transnistrean, precum și în cadrul misiunilor internaționale de menținere a păcii.
Conflictul din Karabah a început în 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat retragerea din RSS Azerbaidjan. În timpul confruntării armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabah-ului și a șapte raioane adiacente.
Din 1992 au loc negocieri pentru soluționarea pașnică a conflictului în cadrul grupului OSCE de la Minsk, condus de trei copreședinți - Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să-și păstreze integritatea teritorială, Armenia apără interesele republicii nerecunoscute, întrucât Nagorno-Karabah nu este parte la negocieri.
La sfârșitul lunii septembrie 2020, conflictul a reizbucnit în Nagorno-Karabah și provocat victime în rândul civililor. Părțile au avut mai multe încercări de a încheia un armistițiu, dar s-a soldat cu succes acordul tripartit la care s-a ajuns în noaptea de 10 noiembrie. Prin medierea Moscovei, Azerbaidjanul și Armenia au convenit să înceteze complet focul și să facă schimb de prizonieri. Erevan a predat Baku, de asemenea, regiunile Kalbajar, Lacin și Aghdam. În plus, trupele ruse de menținere a păcii au venit în regiune.