El a postat pe pagina sa de Facebook, dar și pe cea a Ministerului de Externe și Integrării Europene o secvența video din discursul său ținut la Stockholm în care a abordat subiectul reglementării transnistrene.
“În mod particular, am accentuat determinarea autorităților de a continua eforturile în vederea identificării soluției cuprinzătoare a conflictului în baza respectării suveranității, integrității teritoriale în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional”, a scris Popescu pe Facebook.
Totodată el s-a arătat îngrijorat de situația privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În acest context el s-a referit la situația școlilor din regiune cu predare în limba română.
Totodată el a menționat necesitatea evacuării totale a munițiilor și a trupelor ruse din regiunea.
În Transnistria se află un grup operativ de trupe rusești, succesorul armatei a 14-a, care după prăbușirea URSS a fost transferat sub jurisdicția Rusiei. Principalele sale sarcini sunt misiune de menținere a păcii și paza depozitelor de muniții.
Regiunea transnistreană, unde 60 la sută dintre locuitori sunt ruși și ucraineni, a încercat să se separe de Moldova încă înainte de prăbușirea URSS, temându-se că țara se va uni cu România, pe valul naționalismului.
În 1992, după o tentativă eșuată a autorităților moldovenești de a rezolva problema prin intermediul forței, Transnistria a devenit un teritoriu practic necontrolat de Chișinău.
Potrivit Constituției Republicii Moldova, țara are statut de neutralitate, însă din 1994 țara cooperează cu NATO în cadrul unui plan individual de parteneriat. În capitala Moldovei funcționează un centru de informare al Alianței. În decembrie 2017, la Chișinău a fost deschis Birou de legătură NATO.