Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Kievul și Chișinăul: Uniunea Europeană să ne judece

Chișinăul și Kievul elaborează o adresare comună către Uniunea Europeană ca aceasta să medieze găsirea soluțiilor pentru problema râului Nistru, după ce ucrainenii au inițiat construcția a șase hidrocentrale în amonte de Novodnestrovsk.
Sputnik
CHIȘINĂU, 30 nov – Sputnik. Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a anunțat într-o conferință de presă că problema râului Nistru este “un subiect prioritar atât pe agenda bilaterală cu Ucraina, cât și în alte acțiuni diplomatice pe care le întreprinde Chișinăul pe linia Ministerului de Externe”.
Șeful Diplomației Moldovenești a precizat problema râului Nistru este un subiect pe care Chișinăul îl discută atât cu partenerii din Ucraina, cât și cu partenerii din UE, ea fiind menționată în declarația comună cu Uniunea Europeană după ședința Consiliului de Asociere de la Bruxelles, ce a avut loc pe 28 octombrie. Acum însă Chișinăul și Kievul vor solicita Bruxellesul să se implice direct în soluționarea ei.
“Actualmente acum cu Ucraina discutăm, pregătim o adresare comună către Uniunea Europeană pentru a invita Uniunea Europeană să ne ofere o evaluare a ecologică a râului Nistrului, a impactului hidrocentralei asupra râului Nistru, dar și să ne ajute pe noi cu partea ucraineană să găsim soluții la problemele care deja sunt vizibile în albia și în jurul râului Nistru pentru a minimiza și a evita astfel de probleme ecologice”, a declarat Popescu.
El susține că în câteva săptămâni Kievul și Chișinăul vor finaliza discuțiile și vor face acest demers Uniunii Europene.
“Speranța mea este că vom ajunge de comun acord cu partea ucraineană și vom finaliza aceste discuții pe marginea aceste adresări către Uniunea Europeană în următoarele săptămâni. Și, din momentul în care vom trimite această solicitare la UE, deja vrem să instituționalizăm acest dialog pe margine ecologiei râului Nistru dintre Ucraina, Uniunea Europeană și Republica Moldova”, a spus Popescu.
El a încercat să menajeze cumva autoritățile de la Kiev, care sunt direct responsabile de dezastru ecologic care a cuprins râul Nistru, spunând că și ucrainenii și-ar dori identificarea unei soluții mediate de Uniunea Europeană.
“Cu riscurile cu care ne confruntăm noi se confruntă și anumite raioane din Ucraina și este un interes comun atât al nostru, cât și al regiunilor aferente Republicii Moldova de pe partea ucraineană. De aceea, cel puțin în dialogul pe care îl am eu cu colegii noștri de la Kiev, ei spun foarte deschis că și-ar dori să găsim o soluție pentru că aceste evoluții negative pe râul Nistru îi vor afecta inclusiv pe cetățenii ucraineni”, a spus Nicu Popescu.
Republica Moldova
Jumătate de milion de moldoveni și-ar putea părăsi casele: Catastrofa care se produce acum

Catastrofa pe care Kievul este pe cale să o provoace pe Nistru

Vom menționa că sistemul hidrografic al Republicii Moldova este, în proporție de 80%, dependent de Nistru. Ecologiștii au constatat că aproximativ 63% dintre moldoveni riscă să rămână fără apă potabilă, dacă scade nivelul apei în Nistru,. Aceasta ar însemna că vreo 500 de mii de moldoveni ar rămâne fără apă în volum necesar și ar trebui să-și părăsească satele și să-și caute un nou loc de trai.
Dar anume acest risc îl comportă proiectul ucrainean de construcție a șase hidrocentrale pe acest fluviu. Dacă seacă Nistrul, orașe precum Rezina, Soroca etc., dar și capitala Chișinău, vor rămâne fără apă.
De menționat și faptul că Republica Moldova este lipsită de orice pârghie de control asupra râului Nistru mia ales că Chișinăul i-a cedat Ucrainei la Novodnestrovsk 18 hectare de pământ pe care Moldova s-ar putea să nu le mai primească înapoi niciodată.
Au trecut exact 10 ani de când Republica Moldova i-a cedat Ucrainei dreptul de proprietate deplină asupra unui obiectiv de importanță strategică de pe râul Nistru - Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompare „Novodnestrovsk”. S-a întâmplat în 2010, pe când prim-miniștri erau Vlad Filat și Iulia Timoșenko. Cedarea părții deținute de Republica Moldova s-a făcut prin hotărâre de Guvern, în 2011, fiind aprobat protocolul moldo-ucrainean cu această înțelegere convenită de premieri. Parlamentul, în care majoritatea o reprezenta Alianța pentru Integrare Europeană-2, a ratificat documentul în același an.
Astfel, Ucraina a ajuns să dețină integral barajul de la Naslavcea, pe care este instalată Centrala hidroelectrică nr. 2. Republica Moldova deținea o jumătate din respectivul obiectiv, conform situației de pe timpul Uniunii Sovietice.
Obiectivul ecologiștilor și politicienilor moldoveni ar fi la această etapă să convingă autoritățile ucrainene să renunțe la proiectul celor șase hidrocentrale pe Nistru.
Politică
Ce probleme implică plecarea lui Vlad Kulminiski din Guvernul Gavrilița