CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Experții Roman Mihăeș și Teodor Cârnaț au atras atenția că în Legea 212, care prevede instaurarea stării de urgență, stării de asediu și de război, nu se menționează posibilitatea instituirii stării de urgență într-un anumit domeniu, precum în domeniul gazelor naturale.
Acest lucru înseamnă că parlamentarii trebuie să voteze inițial câteva modificări la Legea 212, iar apoi să adopte instaurarea stării de urgență în domeniul gazelor naturale. Cu aceste precizări au venit experții în cadrul emisiunii „Contrapunct” de la Radio Sputnik Moldova.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul a aprobat hotărârea de instituire a stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 30 de zile. Decizia a fost luată după ce, potrivit premierului, negocierile care au avut ieri la Moscova privind livrarea gazelor către Republica Moldova nu au avut rezultatul așteptat.
Între timp, pe piața gazelor naturale din țară a fost înregistrat un deficit de aproximativ 16 milioane de metri cubi, necesarul pentru luna octombrie fiind acoperit în mărime de doar 67%.
Analistul politic Roman Mihăeș susține că situația din țară este una excepțională, dar totuși parlamentarii trebuie să țină cont de prevederile Legii 212 și să intervină cu modificări. În caz contrar, potrivit lui Mihăeș, opoziția ar putea să se adreseze Curții Constituționale pentru a solicita declararea stării de urgență în domeniul gazelor naturale ca fiind neconstituțională.
„Chiar dacă majoritatea are dreptate că situația este excepțională, dar ei trebuie să fie legali. Fără modificarea legii organice și anume a legii privind instituirea stării de urgență, nu poți institui starea de urgență anume pe segmentul gaze. Trebuie să modifici legea”, a declarat Roman Mihăeș.
Potrivit expertului, în condițiile în care deocamdată nu s-au adoptat modificările necesare la Legea 212, prevederile care sunt stipulate în prezent în lege suspendă unele drepturi fundamentale, precum dreptul de a alege și a fi ales.
Precizarea a fost făcută de Mihăeș în contextul în care actuala Lege 212 prevede interzicerea desfășurării alegerilor pe perioada stării de urgență, dar în data de 21 noiembrie sunt planificate alegeri locale în municipiul Bălți, precum și în alte localități.
Astfel, dacă deputații nu vor adopta modificări la lege, care să permită instituirea stării de urgență în domeniul gazelor naturale, atunci alegerile din 21 noiembrie nu vor putea să aibă loc, explică expertul.
„Trebuie ca toți concurenții electorali să meargă în teritoriu, să facă propagandă electorală, să se întâlnească cu alegătorii. Pe perioada stării de urgență se limitează multe drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de a alege, dreptul de a fi ales. Se suspendă în principiu toate drepturile și se face o mențiune la Consiliul Europei. (...) Nu are sens să suspenzi drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de a alege și a fi ales, pe motiv de o problemă în sectorul gazelor”, a precizat Mihăeș.
Expertul în drept Teodor Cârnaț susține că starea de urgență, deși ar urma să fie instituită anume în domeniul gazelor naturale, oricum va afecta și alte domenii.
„Consumatorii gazului natural sunt toți cetățenii, autoritățile publice locale și centrale, dacă sunt consumatori toți, atunci indirect vor afecta toate persoanele juridice și fizice din Republica Moldova. Și dacă vor afecta, atunci ei vor avea argument că au introdus starea de urgență, și vor spune să nu ne panicăm pentru că avem o stare excepțională. Eu nu sunt de acord că se va limita doar la un singur domeniu”, a declarat expertul în drept Teodor Cârnaț.
Precizăm că în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului în care s-a propus instituirea stării de urgență, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a propus ca în hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență să se precizeze clar că aceasta se referă strict la gestionarea crizei provocate de lipsa gazului natural. Astfel, deputații ar urma să adopte modificările de rigoare în Legea 212.
Potrivit documentului, pe perioada stării de urgență în domeniul gazelor naturale, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:
1) instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid;
2) alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale;
3) adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative;
4) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și de alte resurse energetice;
5) adoptarea deciziilor de împuternicire a furnizorilor și distribuitorilor să acționeze în scopul procurării, transportării și distribuției gazelor naturale pe întreg teritoriul țării;
6) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind:
a) informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția populației;
b) familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale;
c) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații;
7) instituirea de instrumente rapide de colectare a plăților de la consumatori pentru gazele naturale folosite;
8) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor insuficienței de gaze naturale care a provocat starea de urgență.
Precizăm că Parlamentul urmează să se întrunească în ședință la ora 13:00.
Amintim că pe 13 octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să instituie starea de alertă în sectorul gazelor naturale pe motiv că nu a fost semnat deocamdată un nou contract de livrare a gazelor cu ”Gazprom”.
Contractul dintre ”Moldovagaz” și ”Gazprom” a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit cu o lună. Conform prevederilor noi, Moldova achiziționează acum gaz la 790 dolari pe mie de metri cubi. ”Moldovagaz” a importat gaz în baza contractului care a fost semnat în 2008 și care a fost prelungit ulterior.