Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

Defaultul nu se lasă așteptat: Unde a ajuns Kievul urmând politica antirusă

Falimentul celor mai importante întreprinderi, șomajul și creșterea prețurilor cu 200% - sunt cele mai grave consecințe ale agravării crizei din Ucraina, dar șirul lor nu se încheie aici, consideră experții.
Sputnik
Pe 24 august, Ucraina sărbătorește 30 de ani de independență. În acea zi, la Kiev se așteaptă un șir de evenimente patriotice – parada Forțelor Armate și show-ul „Independența este în ADN-ul nostru”. Dar rapoartele Serviciului Public de Statistică al Ucrainei indică contrariul: din an în an, Kievul pierde tot mai multă libertate – în primul rând cea de ordin economic.
De ce țara nu reușește să iasă din criză de ani de zile și cum retorica antirusă transformă Ucraina într-un apendice al materiilor prime din Vest – citiți în materialul Sputnik.

Problemele devin tot mai mari

Serviciul Public de Statistică abundă de evaluări negative. De la începutul anului, prețurile de consum au crescut cu 6.5%. Totul devine mai scump: doar în iulie, prețul zahărului a crescut cu aproape 7%, băuturile alcoolice și produsele din tutun – cu 0.8%, electrocasnicele – cu 0.4%.
Inflația în Ucraina din 2010 până în 2020
Nu rămân în urmă nici prețurile la electricitate și gaz, care s-au mărit cu 0.6%, prețurile pentru comunicații (0.1%), transport (1.1%), dar și asistența medicală (0.1%). Și asta nu e tot – conform previziunilor Băncii Naționale a Ucrainei, până la sfârșitul anului prețurile vor crește cu 9.6%. De aceea, deși autoritățile vorbesc despre o creștere a salariului mediu (iar în 2021 el realmente s-a mărit de la $423 la $532), ucrainenii de rând pur și simplu nu resimt majorarea.
În total, timp de 10 ani, prețurile la mărfuri au crescut în țară cu aproape 200%. O demonstrează și datoriile cetățenilor de rând. Pentru serviciile comunale, ucrainenii datorează peste $2 mld. Cel mai mult au datorii la electricitate, deoarece tarifele preferențiale pentru familiile numeroase și orfelinate au fost anulate, iar ei sunt partea cea mai puțin solventă a populației țării.

Învinuirea Rusiei de toate necazurile - deja o tradiție

Toate aceste probleme însă par să-i îngrijoreze doar pe oamenii de rând. Pentru că pe 11 august pe site-ul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a apărut știrea: șeful țării a adoptat Strategia de securitate economică până în 2025, iar în „loc important” în document îl ocupă Rusia. Conform Strategiei, „distrugerea economiei ucrainene” este „o acțiune conștientă și intenționată a Federației Ruse”, de aici și apare tensiunea socială din societatea ucraineană.
Tot acest concept nu are nicio legătură cu economia sau realitatea, consideră doctorul în economie, prorectorul Universității de Finanțe pe lângă Guvernul Federației Ruse Alexei Zubeț.
„Încercarea de a face din Rusia o sursă de probleme îi va aranja doar pe propagandiști și pe oamenii care nu înțeleg procesele economice. Principalul pericol pentru economia ucraineană este incapacitatea propriilor autorități de a-și onora obligațiunile sociale față de cetățeni.
Bugetul țării se află într-o stare deplorabilă – acest lucru este demonstrat de faptul că prețul cărbunelui, de care are nevoie Ucraina, a crescut pe piața mondială, fiindcă electricitatea se produce la centrale pe cărbune. Iar țara nu este în stare să-l achiziționeze”, spune expertul.
O opinie similară este exprimată de copreședintele Fondului ucrainean pentru strategii energetice, Dmitri Marunici, într-un interviu pentru Sputnik. El a numit Strategia de securitate economică „doar de hârtie”. Chiar dacă autoritățile afirmă că comerțul cu Rusia reprezintă doar pericole pentru Ucraina, toată lumea înțelege că țara, în mod banal, nu se poate refuza de cărbunele rusesc.
„Dacă nu importăm cărbune din Rusia, atunci mâine în toată Ucraina va fi oprită energia electrică. Și toți știu acest lucru foarte bine”, spune Marunici. „Înlocuirea cărbunelui din Rusia este imposibilă, altor țări va trebui să li se plătească nu doar pentru cărbune, ci și pentru transport. În plus, porturile nu pot transporta un volum atât de mare. Va fi un colaps. Rezultă un lucru ciudat: Ucraina refuză totul din Rusia, însă aceasta este imposibil".

Atunci când businessul este principalul inamic

Toate problemele existente au început de la procesele care au fost lăsate în paragină mulți ani în urmă, consideră Alexei Zubeț.
„Banii pentru susținerea țării pot proveni dintr-o economie care produce articole tehnologic sofisticate”, explică el. „Cu toate acestea, Ucraina fie și-a pierdut potențialul industrial, fie l-a eliminat în mod deliberat. Iar fără o bază industrială să asiguri calitatea vieții pentru cetățeni este dificil”.
Va dura mult dacă vom enumera obiectele industriale lichidate în perioada independenței. Multe întreprinderi ucrainene erau orientate către piața rusă și s-au confruntat cu o criză acută abia în 2014, când țara a decis să întrerupă relațiile cu Rusia.
Drept urmare, celebra uzină de autobuze din Lvov (LAZ) a fost închisă în 2014, iar în 2018 uzina de construcții de automobile din Zaporojie, pentru care Rusia a fost principala piață de desfacere (89% din livrările de produse au fost în Rusia în 2007-2012), a intrat în faliment. Anul acesta, uzina de construcții de nave maritime din Nikolaev, care a construit toate crucișătoarele purtătoare de rachete ale Uniunii, a fost oficial lichidată.
Internațional
Adresarea lui Ianukovici către ucraineni la aniversarea a 30 de ani de Independență
Printr-o perioadă de criză trece și întreprinderea de rachete „Iujmaș”, care a cooperat anterior cu Rusia. Anul trecut, autoritățile ucrainene au fost nevoite să aloce aproximativ opt milioane de dolari din bugetul de stat pentru a achita datoria „Iujmaș” la plata salariilor către angajați. Uzina de avioane „Antonov”, care a încetat să mai cumpere piese din Rusia, nu a produs nicio aeronavă în perioada 2016 – 2019.
Sistarea în masă a producției, cu siguranță, afectează economia ucraineană. Astăzi, țara este considerată cea mai săracă din Europa și una dintre cele mai sărace țări din ex-URSS. Acest fapt sunt nevoiți să-l recunoască chiar și cei din partidul de guvernământ „Sluga naroda”.
"Dacă e să comparăm nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al Ucrainei cu cel al Poloniei, avem nevoie de aproximativ 30-40 de ani pentru a ajunge Polonia din urmă, cu condiția ca Polonia să rămână la același nivel", a declarat deputatul „Sluga naroda”, șeful comitetului parlamentar pentru finanțe Daniil Getmanțev.

Europa nu va veni în ajutor

Procesul continuu de dezindustrializare transformă Ucraina într-un apendice al materiei prime din Occident, susține Alexei Zubeț. Acum, Ucraina dezvoltă producția de cereale și speră să atragă investitori străini în agricultură. Anterior, expertul s-a pronunțat în repetate rânduri că producția de alimente poate crește din contul companiilor internaționale. Dar este important să înțelegem că producția de cereale nu necesită o cantitate mare de forță de muncă.
Rezultă că locuri de muncă acest sector al economiei nu le va oferi ucrainenilor, iar migrația va continua. Astăzi, 1,5 milioane de ucraineni lucrează în Polonia. Există, de asemenea, mulți migranți ucraineni în Rusia: din 2016 până în 2020, aproape un milion de ucraineni au acceptat cetățenia rusă.
Editoriale
Armata ucraineană 2021: nivelul de înarmare și capacitatea de luptă
O situație demografică complicată este reflectată și în raporturile Serviciului Public de Statistică: de la începutul anului, populația Ucrainei a scăzut cu peste 180 de mii de oameni și constituie acum 41,4 milioane de oameni. În 2013, această cifră era de peste 45 de milioane.
În cazul în care situația demografică nu se va ameliora, în 10-15 ani țara este amenințată de default, deoarece are nevoie de resurse umane, a spus anterior consilierul economic al șefului Federației Angajatorilor din Ucraina, Pavel Vernivski.
„În primul rând, se va prăbuși Fondul de pensii. Va crește povara datoriei pentru fiecare contribuabil individual, ceea ce va spori riscul defaultului”, a explicat el.
Despre pericolul unui default vorbește și Alexei Zubeț.
„Actualmente, situația din Ucraina este una aproape de cea din Rusia în perioada 1996-1997”, notează expertul. Este o întrebare dacă țara va reuși să evite colapsul economic. Timp de 30 de ani de independență, republica tot încă nu a reușit să iasă din criză.
Oamenii care pe timpuri au făcut din Ucraina lider industrial al URSS au îmbătrânit – există mai mult de 11 milioane de pensionari în țară. Și noua generație nu își poate găsi de lucru, deoarece după închiderea fabricilor, el pur și simplu nu există: în 2020, salariul oficial și-au ridicat doar 11,3 milioane de cetățeni ai Ucrainei.