CHIȘINĂU, 11 aug - Sputnik. Igor Grosu a precizat că vizita lui Dmitri Kozak în Republica Moldova va fi foarte scurtă, așa că nu se va întâlni cu el personal.
„Până acum dialogul cu Federația Rusă era cumva monopolizat de cei care acum sunt în opoziție. Eu consider că nu este bine să fie așa, pentru că, dincolo de pozițiile diferite, care e firesc să le avem noi și colegii din Federația Rusă, trebuie să existe dialog. (...) Noi vrem din prima sursă să discutăm cu colegii din Federația Rusă, cu parlamentarii, cu senatorii, pentru a le explica poziția noastră, pentru a trece în revistă problemele pe care le avem”, a spus președintele Parlamentului.
El a precizat în context că, cel mai probabil, deputatul PAS Vladimir Bolea va deveni președinte al comisiei pentru relația cu CSI, iar prin intermediul acesteia va fi asigurat dialogul interparlamentar moldo-rus. Grosu susține că o prioritate a autorităților este deblocarea exporturilor pentru produsele moldovenești pe piața rusă, asigurarea Moldovei cu resurse energetice și problema transnistreană.
Președintele Parlamentului a fost întrebat și despre trupele de menținere a păcii și munițiile care se află în stânga Nistrului.
„Noi și subiectul acesta va trebui să-l discutăm, așa cum Federația Rusă a transmis câteva semnale că e dispusă să discute gestionarea, evacuarea sau distrugerea munițiilor de la Cobasna”, a spus Igor Grosu.
Problema reglementării transnistrene
Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului.
În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.
La negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul 5 + 2 participă Chișinăul și Tiraspolul ca părți la conflict, Rusia, Ucraina, OSCE în calitate de mediatori, Uniunea Europeană și Statele Unite - ca observatori.