CHIȘINĂU, 3 aug - Sputnik. La Calea Ferată are loc revigorarea foarte rapidă a activităților, iar încasările întreprinderii în luna iulie, pentru prima dată anul acesta au depășit 50 de milioane de lei. Veștile îmbucurătoare au fost împărtășite de Oleg Tofilat într-un interviu pentru Sputnik Moldova.
”La volumele de marfă transportate în luna iulie, cea mai bună lună a anului acesta, am transportat aproape cât în două luni din primăvară. Însă, oricum e mai prost în comparație cu anul 2019 pre-COVID”, a menționat directorul general al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova.
Oleg Tofilat a menționat că situația la întreprindere este practic stabilă. Compania este capabilă să achite salarii, motorina, dar și alte cheltuieli.
Cauza sistării temporare a curselor de pasageri de la Bălți
Directorul general al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova a explicat motivul pentru care cursele de pasageri de la Bălți au fost sistate pentru o perioadă.
”Cursele de pasageri care porneau din Bălți au fost suspendate pe aproape o săptămână deoarece au avut loc lucrări de reparație la trenurile care le executau. Din cauză că trenurile sunt vechi și nu sunt cele mai fiabile. Lucrările de reparație au fost executate și respectiv trenurile se întorc în lucru”, a spus Oleg Tofilat.
Tofilat ne-a mai comunicat că, la moment, se lucrează asupra unei analize mai profunde ceea ce ține de transportul de pasageri local.
”Nu exclud că vom veni cu o decizie mai radicală privind încetarea transporturilor de pasageri locali”, a afirmat interlocutorul.
Situația privind salariile angajaților de la Calea ferată
Oleg Tofilat a vorbit și despre situația privind salariile feroviarilor, în contextul în care angajații nu-și primeau cu lunile leafa. El ne-a povestit că, pentru prima dată în acest an, în luna iulie, angajații au primit cel puțin câte un salariu.
”În iulie, fiecare feroviar a primit cel puțin un salariu la mână, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată anul acesta. Fix așa va fi și în august. Fiecare va primi cel puțin un salariu”, a spus Tofilat.
Ce ține de restanțe, directorul Căii Ferate mizează pe capitalizarea întreprinderii și vânzarea activelor neutilizate.
”Evident că toată lumea așteaptă să achităm și restanțele și noi lucrăm foarte serios asupra acestor momente. Îndată ce vom avea o înțelegere cu Guvernul privind capitalizarea întreprinderii sau de îndată ce vor porni vânzările de active neutilizate, vom începe a acoperi foarte repede pe restanțele de salarii mai vechi”, a menționat interlocutorul.
Planurile de dezvoltare a întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova
Întrebat despre planurile de dezvoltare a Căii Ferate, Oleg Tofilat ne-a spus că urmează implementarea unui plan ambițios de reabilitare a infrastructurii, care va porni cu Tighina-Giurgiulești. Totodată, urmează identificarea, împreună cu partenerii de dezvoltare, a proiectelor de reabilitare a infrastructurii din nordul și centrul țării.
Calea Ferată din Moldova analizează două direcții de dezvoltare privind vagoanele marfare.
”Prima este achiziția de vagoane din partea întreprinderii, cu susținerea partenerilor de dezvoltare sau a altor creditori. Iar a doua opțiune ar fi să încurajăm utilizatorii privați să-și construiască flotele proprii de vagoane”, a spus Oleg Tofilat.
Tofilat a comunicat că pentru o bună dezvoltare a Căilor Ferate din țara noastră este nevoie în primul rând de a construi infrastructura capabilă să ofere produse competitive pe piața de pasageri.
”În linii mari noi trebuie să asigurăm ca pasagerii să ajungă destul de repede de la Chișinău la București, de la Chișinău la Kiev. Nu mai vorbesc și de Moscova. La momentul actual, noi suntem foarte neatractivi în comparație cu aviația și chiar cu transportul rutier. Iar pentru asta trebuie să punem la punct infrastructura feroviară, însăși căile”, a menționat interlocutorul.
La sfârșitul anului 2020, datoriile la credite ale Căii Ferate a Moldovei se ridicau la 459,4 de milioane de lei, iar cele salariale la - 35,5 de milioane de lei. O cauză a situației financiare slabe a întreprinderii este scăderea bruscă a volumului traficului de mărfuri și pasageri cauzate de pandemia de COVID-19.