CHIȘINĂU, 25 ian — Sputnik. Creștinii ortodocși din țara noastră o pomenesc astăzi pe Sfânta Muceniță Tatiana, făcătoare de minuni, ocrotitoarea tinerilor și a clerului.
În Republica Moldova își sărbătoresc onomastica aproximativ 97 de mii de femei care poartă numele în cinstea sfintei Mucenițe.
În lume, Sfânta Tatiana este ocrotitoarea tinerilor şi studenţilor, iar în Rusia, Ucraina şi Belarus sărbătoarea este cunoscută şi ca zi a studenților. De asemenea, Sfânta este şi protectoarea clerului, pentru că ea a slujit ca diaconiţă la Sfântul altar.
Viața Sfintei Mucenițe Tatiana
Sfânta Tatiana s-a născut la Roma, în secolul al III-lea, în vremea împăraţilor Alexandru Sever şi Maximian. Tatăl Muceniţei, deşi a fost ales de trei ori proconsul în administraţia imperială, era creştin şi fiica lui a primit o aleasă educație creștină. Tatiana a refuzat să se căsătoreasc şi a ales viaţa monahală. Pentru dăruirea cu care-şi împlinea misiunea, ea a fost numită diaconiţă într-o biserică din Roma.
În zorii creştinismului, diaconiţele făceau parte dintr-un ordin clerical, fiind hirotonite de preot. Misiunea lor consta în acordarea ajutorului necesar preotului la administrarea Sfintelor Taine (Botezul și Mirungerea — ungerea cu Sfântul Mir a fetelor şi femeilor care se botezau), la catehizarea lor. La acea vreme, botezul se făcea la maturitate, iar fetele şi femeile care doreau să se boteze, nu puteau fi atinse de un bărbat, chiar dacă acesta era preot. De aceea, preotul era ajutat la împlinirea ritualului de o diaconiţă. Ulterior, ungerea cu Sfântul Mir împlinită de diaconiţe s-a păstrat doar în anumite biserici creştine. În Biserica rusă şi în cea greacă, instituţia diaconiţelor există şi astăzi.
Patimile Sfintei Tatiana
Potrivit literaturii aghiografice, patimile ei au început din momentul în care a fost dusă la templul lui Apollo și a refuzat să aducă jertfă idolilor. La început i s-a tăiat părul, iar trupul i-a fost împuns cu suliţa; a fost spânzurată şi aruncată în cuşca unui leu fioros. Ajunsă din nou în templul care adăpostea idolii, Tatiana a refuzat să le aducă jertfe, iar prin rugăciunile ei, adresate lui Hristos, s-au prăbuşit statuile acestora, iar muceniţa a fost supusă din nou chinurilor. De fiecare dată, îngerii au salvat-o şi, în ziua următoare, călăii Tatianei constatau că rănile ei se vindecau în mod miraculos.
Preoţii păgâni au considerat că Tatiana este vrăjitoare, astfel explicând de ce scăpa cu bine din toate chinurile. De aceea i-au tuns părul pentru a alunga diavolii ascunşi în pletele ei. Pentru a fi convinsă să se roage idolilor, Tatiana a fost închisă în Templul lui Zeus. În ziua următoare, preoţii păgâni au constatat cu stupoare că statuia acestuia zăcea la pământ, sfărâmată în zeci de bucăţi. Aproximativ în anului 225 după Hristos, Tatiana şi tatăl său au fost decapitați, primind astfel cununa mucenicească.
În Biserica Ortodoxă, Sfânta Tatiana este prăznuită cu multă evlavie în ziua de 25 ianuarie. Vestea despre minunile săvârşite în rândul credincioşilor şi al tinerilor care i-au cerut ajutorul, acolo unde aceştia se roagă la moaştele ei, s-au răspândit în înreaga lume.
Cinstirea Sfintelor Moaște
La începutul secolului al XVI-lea (în anul 1517), Capul Sfintei a fost adus de la Constantinopol de Neagoe Basarab. Domnitorul l-a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş din România, iar începând cu anul 1949, moaștele sale au fost mutate la Catedrala Sfântul Dumitru din Craiova, unde se păstrează şi astăzi.
De asemenea, mâna dreaptă a Sfintei se află în Biserica Mânăstirii Adormirea Maicii Domnului a Peşterilor din Rusia.
Părticele din moaştele Muceniţei se mai găsesc și în Biserica Sfintei Tatiana din Moscova, iar un fragment din moaştele sale află la mănăstirea Schimbarea la Faţă din Brookline, Massachusetts, SUA.