CHIȘINĂU, 19 ian — Sputnik. Creștinii ortodocși din țara noastră sărbătoresc Botezul Domnului Nostru Iisus Hristos. Din păcate, o perioadă îndelungată, generații întregi au fost lipsite de posibilitatea de a învăța religia în școală. Chiar și astăzi, religia nu face parte din programa obligatorie de studiu. Iată de ce mulți creștini nu cunosc învățătura Sfinților Părinți despre slujba sfeștaniei și folosirea Aghesmei Mari.
Având în vedere că în special tinerii de astăzi își petrec timpul în mediul virtual, considerăm binevenit să arătăm pe scurt care sunt învățăturile corecte și cele greșite despre agheasmă și folosirea ei.
Potrivit Molitfelnicului, cuvântul agheasmă vine de la grecescul aghiasmos şi înseamnă sfinţire. Prin agheasmă înţelegem atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Cine și în ce condiții poate înmulți Agheasma Mare, Mică și Sfântul Mir?
Agheasma Mare nu trebuie să o înmulțească nimeni. Agheasma Mică se poate înmulţi, cu condiţia ca Agheasma să se toarne asupra unui vas în care există apă neîncepută. Nicidecum să nu se toarne apă deasupra aghesmei.
Cum și când se folosește agheasma de la Izvorul Tămăduirii?
Agheasma de la Izvorul Tămăduirii (Sărbătoare închinată Maicii Domnului prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată), de la sfințirea caselor sau a fântânilor, a troițelor și oricând se mai face peste an, se știe că aceasta este agheasma mică și se poate lua după anaforă.
Ce se face cu agheasma care a prins miros?
Agheasma care are miros din pricină că a fost pusă într-un vas necorespunzător sau a avut bucăţele de busuioc în ea, se toarnă într-un loc curat, sau la rădăcina unui pom.
Ce este Sfeştania (Agheasma mică)? Care sunt cele necesare pentru aceasta?
Este slujba de sfințire a apei care se poate face atât în biserică sau în alte locuri, cât și în casele noastre.
Pentru aceasta este nevoie de un vas cu apă curată, un mănunchi de busuioc sau altă plantă cu care preotul să stropească prin casă, 3 lumânări așezate într-un vas sub care puneți o hârtie ca să nu curgă ceara pe fața de masă, tămâier cu jar sau cărbune special, tămâie, un pomelnic cu cei ai casei, un prosop cu care să se șteargă pe mâini preotul. Nu puneți busuiocul în vasul cu apă pentru că se face ceai de busuioc, nu agheasmă. Cu agheasma rămasă mai stropiți prin casă (și prin curte dacă aveți) și gustați din ea dimineața pe nemâncate, după ce luați anaforă și dacă noaptea nu v-ați împreunat cu soțul (soția). Nu este necesară făină sau mălai la această slujbă.
Să punem usturoi sau busuioc lângă agheasmă ca să nu se strice?
Mântuitorul Iisus Hristos întrebă: „Dacă sarea se va strica, cu ce se va mai săra?" (Matei 5;13). Sarea nu se va strica niciodată pentru că aşa a fost făcută de Dumnezeu. La fel şi agheasma, fiind sfinţită de Dumnezeu, nu se va mai strica în condiţii normale. De aceea nu e nevoie să se pună lângă ea usturoi sau busuioc, sau alte plante.
Dacă strângem Agheasma Mare mai mulţi ani la rând, agheasma devine foarte puternică?
Sfânta Agheasmă este una şi aceeaşi în fiecare an şi la orice Sfântă Biserică.
Este păcat să fie făcută sfeştania casei seara? Trebuie făcută până în orele 12?
Un creştin fierbinte în credinţă face trei curăţenii în fiecare din cele patru posturi mari ale anului:
a) Curăţenie de praf, mizerie în toată casa;
b) Curăţenie de duhuri rele cuibărite în casă, prin sfeştanie;
c) Curăţenie în suflet prin mărturisirea păcatelor pe care le-am mai făcut de la ultima spovedanie încoace.
Sfeştania casei trebuie făcută de patru ori sau cel puţin o dată pe an. Sfeştania casei este o slujbă prin care se cere lui Dumnezeu să fie alungate puterile potrivnice şi să vină binecuvântarea Sa peste casa aceea prin rugăciunile făcute de preot. Ori o rugăciune se poate face oricând, dimineaţa, la prânz, seara sau noaptea.
În caz de necesitate (rău, frică, gânduri necurate, tulburare, supărare), în timpul zilei, ce se poate lua?
Dacă persoana nu a mâncat, poate lua anaforă, agheasmă mică, iar dacă a mâncat să se ungă cu ulei de la Sfântul Maslu sau agheasmă pe frunte, să se afume cu târnoseală (târnoseala este o bucățică de pânză îmbibată în ceară topită luată de la sfințirea unei biserici), să aprindă tămâie.
Dacă vreun animal de pe lângă casă se îmbolnăvește, îl putem unge cu sfințenii, și cu ce anume?
Creștinii pot stropi cu agheasmă vitele sau grajdurile vitelor, cât și în casele în care locuiesc.
Ce se face cu Agheasma de la Sfeștanie?
Întâi trebuie să o strecurăm foarte bine dacă are în ea resturi de busuioc, deoarece chiar și o sămânţă sau o frunzuliţă de busuioc poate altera un litru-doi de agheasmă. Dacă nu o vom strecura, ci o vom păstra aşa, i se va schimba gustul și se va face amară, nemaiputându-se bea. La fel se va întâmpla şi cu agheasma care va semăna cu ceaiul de busuioc atât la culoare, cât şi la gust. Această agheasmă se poate păstra doar câteva zile deoarece se va face amară.
Aşa cum la Sfânta Împărtăşanie nu se poate pune decât făină curată, vin curat, apă curată (iar preotul care pune alte materii sau pune apă prea multă, foloseşte făină stricată sau murdară, ori vin rău la gust, săvârşeşte păcat de moarte), tot aşa nici în agheasmă nu trebuie să existe alte substanţe. Agheasma se face din APĂ CURATĂ şi nimic altceva, într-un vas curat. Orice altă substanţă care schimbă firea apei o poate face pe aceasta să se schimbe la gust sau chiar să se strice.
Dacă tradiţia Bisericii ar fi învăţat să se facă agheasmă din ceai de busuioc de exemplu, aşa cum deseori se întâmplă din neglijenţa sau neştiinţa preotului, atunci ar fi fost ceva anormal ca să se strice agheasma făcută din ceai de busuioc. Dar dacă tradiţia Bisericii ne învaţă să folosim apă şi precizează să fie curată, să facem aşa şi atunci niciodată agheasma nu se va strica.
Dacă vom căuta explicaţia ştiinţifică a faptului că agheasma nu se strică, desigur că nu vom găsi această explicaţie. Foarte rar au fost cazuri în care agheasma s-a stricat întocmai ca orice apă. Motivele sunt diverse: preotul nu a săvârşit toată slujba de sfinţire a apei, vasul în care s-a sfinţit apa nu a fost curat, sticla în care s-a turnat agheasma după sfinţire nu a fost curată, şi cel mai des întâlnit motiv, agheasma a fost turnată în sticlă cu tot cu resturile de busuioc.
Timp de 7 zile după Sfeștanie, trebuie să stropim casa și curtea cu agheasmă. Este bine să și gustăm în fiecare dimineaţă din agheasmă, dar luăm întâi anaforă și apoi bem agheasmă deoarece este Agheasmă Mică. Putem gusta din agheasmă și putem stropi casa nu numai 7 zile după Sfeştanie, ci chiar și după cele 7 zile.
Când se bea Agheasma Mare?
Agheasma Mare se bea de la Boboteaza pâna în ziua în care este scris pe calendar „Odovania praznicului Botezului Domnului", adică data de 14/27 ianuarie. În restul anului nu se bea Agheasmă Mare decât doar atunci când ne-am spovedit, nu am primit dezlegare la Sfânta Împartașanie. Însă chiar și atunci Agheasma Mare ne-o dă preotul.
La stropit se poate folosi Agheasma Mare în tot timpul anului.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova