BRUXELLES, 20 martie - Sputnik, Daniela Porovăț. Criza va avea "consecinţe severe" asupra bugetelor guvernelor, deşi este prea devreme pentru a evalua efectele pe termen lung, a recunoscut şeful Alianţei Nord-Atlantice.
Totuși, el a spus că aliaţii din NATO au decis să îşi impulsioneze cheltuielile cu apărarea "deoarece trăim într-o lume mai nesigură şi mai imprevizibilă".
"Acest lucru nu s-a schimbat. Aşa că mă aştept ca aliaţii să îşi menţină angajamentul de a investi mai mult în securitatea noastră", a cerut Stoltenberg în plină criză a pandemiei de coronavirus, când statele se confruntă cu probleme economice majore.
Ţinta de alocare a 2% din PIB pentru apărare a fost o țintă dificil de atins și în vremurile normale, dar faptul că NATO vrea aceeași sumă și în prezent reprezintă o ignorare a situației actuale.
Doar nouă din cele 29 de state membre ale NATO au atins acest scop anul trecut, a confirmat alianţa în raportul său pentru 2019, făcut public astăzi.
Cheltuielile pentru apărare au crescut în general cu 4,6% în 2019 comparativ cu 2018, fiind al cincilea an consecutiv de majorare.
Prin creşterea investiţiilor în securitate şi în forţele armate, aliaţii din NATO îşi sporesc capacitatea de a gestiona crizele, dezastrele naturale şi alte evenimente neprevăzute, a spus Stoltenberg, ca să justifice faptul că cere în continuare 2 la sută din bugetele statelor membre.
Criza a determinat NATO să îşi adapteze operaţiunile, de exemplu prin modificarea sau anularea exerciţiilor militare. Totuşi, Stoltenberg a spus că situaţia actuală nu afectează capacitatea NATO de a acţiona.