Moldova se află în prag de criză ecologică, spun specialiștii. În urma multiplelor expediții pe râul Bâc, ecologiștii de la Fundația pentru Dezvoltarea Ecologică „Ecodava” au depistat circa 20 de mii de factori de poluare a râului, astfel încât acesta riscă să se transforme într-un focar de paraziți și microbi. Apa poluată, malurile cu gunoi și lipsa zonelor de protecție, care contribuie direct la degradarea apei, demonstrează că starea afluentului devine tot mai deplorabilă.
Potrivit președintelui Fundației, Igor Sârbu, poluarea râului Bâc începe, de fapt, din apropierea orașului Strășeni, care nu are o stație de epurare, iar deșeurile ajung direct în fluviu.
"Zilnic în râul Bâc se scurg zeci de metri cubi de apă menajeră din rețeaua de canalizare a orașului. Mai mult decât atât, toate substanțele nocive din râul Bâc ajung și în iazul Ghidighici, care este în imediata apropiere. Apa este foarte murdară, plină de paraziți, microbi și infecții din cauza canalizării, care de ani buni se scurge în râul Bâc. Autoritățile locale au fost sesizate de nenumărate ori, însă această problemă rămâne nesoluționată. Probabil, nu este o prioritate pentru ei", a declarat Igor Sârbu.
Totuși, cea mai gravă problemă este în Capitală, afirmă președintele „Ecodava”, iar situația dramatică a râului Bâc este ignorată în totalitate de autorități.
"Tot felul de impurități sunt vărsate în râul Bâc. Apa este de culoare cenușie și are un miros insuportabil. Cel mai grav este faptul că oamenii folosesc apa pentru creșterea animalelor și irigarea terenurilor. De aici, respectiv, vin produsele agricole, lactatele și carnea, pe care populația le consumă. Am scris mai multe scrisori, dar am primit răspuns că totul este conform normativelor. Noi însă nu vom lăsa mâinile în jos", a subliniat Sârbu.
Acesta a mai adăugat că în anul 1998, în apele râului Bâc, au fost identificate peste 30 de specii de pești. În anul 2019, numărul speciilor de pești care trăiesc în apele râului Bâc este egal cu zero.
"Pe lângă faptul că instituțiile abilitate nu respectă măsurile necesare de protecție a mediului, problema începe în mare parte de la educația și atitudinea fiecărui cetățean. Atât populația, cât și agenții economici aruncă deșeurile în bazinele acvatice. Există o legislație severă, însă aceasta nu este respectată nici măcar de către cetățeni", a punctat el.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Autor: Cristina Baș