În anul 2018, în Republica Moldova au fost condamnate, în medie, câte 33 de persoane în fiecare zi. Mai mult de 19%, aproape 2.300 de persoane, au fost condamnate la închisoare și au completat numărul deținuților în penitenciare.
Închisorile din Republica Moldova sunt arhipline. La sfârșitul anului 2018, în penitenciare se aflau aproximativ 7.000 de persoane, cu statut de condamnați și preveniți.
Raportat la numărul populației (2,68 milioane de locuitori), numărul deținuților în penitenciare este de două ori mai mare decât media europeană.
În Penitenciarul nr.13 din Chișinău, bunăoară, sunt deținute cu 900 de persoane mai multe decât permite capacitatea edificiului.
După indicatorii de plasare în arest și suprapopulare a închisorilor, Republica Moldova ocupă locuri de frunte (locurile 4-5) într-un clasament al celor 47 de state-membre ale Consiliului Europei.
Ministerul Justiției a constatat „cu regret”, la începutul lunii iulie, că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală a crescut în primul trimestru al anului 2019, în raport cu primul trimestru al anului 2018: de la 284 până la 344 de persoane.
Doar 11 brățări de monitorizare electronică
Odată ce pușcăriile sunt arhipline și condițiile de detenție foarte proaste, experții în drept subliniază că statul (judecătorii) trebuie să aplice mai frecvent măsurile alternative arestului, în special în locul arestului preventiv: brățări electronice de monitorizare, arest la domiciliu, control judiciar ș.a.
Constatăm că Republica Moldova are slabe capacități tehnice de monitorizare electronică a persoanelor prevenite sau condamnate. În iunie, statul avea doar 11 brățări pentru monitorizarea electronică, potrivit informațiilor făcute publice de Inspectoratul Național de Probațiune (INP).
Instituția planifica să mai cumpere, în a doua parte a anului 2019, în cadrul unei licitații publice, echipamente electronice de monitorizare în valoare totală de 800 de mii de lei.
Pentru exemplificare, în data de 19.06.2019, 13 persoane erau monitorizate electronic în cadrul măsurii preventive de arest la domiciliu, iar 7 erau monitorizate electronic în cadrul măsurii preventive de eliberare provizorie sub control judiciar.
Lipsa banilor nu justifică neaplicarea alternativelor arestului
„Înțelegem că INP, din păcate, nu deține suficiente echipamente, însă aceasta nu înseamnă că măsurile alternative arestului nu trebuie utilizate”, a comentat Daniel Goinic, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), solicitat de Sputnik.
„Atât Curtea Europeană, prin hotărârile sale, cât și Consiliul Europei atrag atenția autorităților naționale asupra acestui aspect. Insuficiența resurselor financiare în buget nu trebuie să fie o scuză, atât timp cât este vorba despre drepturile omului”, a subliniat juristul.
„Pe lângă monitorizarea electronică, poate fi utilizată obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, liberarea provizorie pe cauțiune etc. - toate acestea sunt alternative arestului”, a detaliat expertul juridic.
„În materia dreptului penal există regula: dacă ai dubii privind vinovăția persoanei, eliberează-l din arest. După mine, schimbarea percepțiilor procurorului și a judecătorului de instrucție sunt esențiale aici”, a mai declarat Daniel Goinic.
Scădere aparentă a persoanelor arestate preventiv
Pentru 2018 a fost raportată o scădere, comparativ cu 2017, a numărului de persoane aflate în arest: cu 9% a deținutilor și cu 6% a preveniților.
Totodată, statisticile oficiale arată o scădere cu 34% a numărului persoanelor arestate preventiv, comparativ cu 2017.
Această scădere a arestărilor preventive este aparentă însă, potrivit expertului Daniel Goinic, pentru că numărul persoanelor arestate raportat la numărul persoanelor deținute per sistem arată, de fapt, o creștere.
Judecătorii au acceptat 88% dintre demersurile de arestare
„Din păcate, în 2018, rata demersurilor de arestare acceptate de judecătorii de instrucție a fost cea mai mare înregistrată vreodată: 88,4%. Aceasta, chiar dacă în 2018 au fost efectuate o seria de modificări legislative prin care nivelul minim pentru arest a fost ridicat la trei ani de închisoare, adică s-a interzis arestarea unui număr mare de persoane pentru un spectru clar de infracțiuni”, a subliniat Daniel Goinic.
„Aceasta confirmă încă o dată faptul că, în ciuda scăderii numărului de persoane arestate în 2018, nu există motive să suspectăm că practica judecătorilor și procurorilor privind procedurile de arestare s-a îmbunătățit”, a adăugat Daniel Goinic.
Până în 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova în peste 20 de dosare pentru motivarea insuficientă a arestărilor și, prin urmare, încălcarea Articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - „Dreptul la libertate și la siguranță”.
Deținuți: 80 de funcționari publici și 121 de condamnați pe viață
La sfârșitul anului trecut, numărul deținuților din penitenciare era de 5.725 de condamnați. Pe lângă condamnați, în penitenciare se mai aflau 1.261 de preveniți și 4 persoane arestate contravențional.
În penitenciare își ispășeau pedeapsa inclusiv 80 de funcționari publici, cu 26% mai puțini decât în 2017 (2017:108), 448 de femei (2017:491), 71 de minori - 67 de băieți și 4 fete (2017:69/1), 121 de condamnați la detenție pe viață (2017:123).