CHIȘINĂU, 12 iul – Sputnik. În anii `80 ai secolului trecut, Constantin Tampiza era președintele Gosplan-ului din Chișinău, ceea ce înseamnă că anume el era responsabil de planificarea și dezvoltarea orașului. Anii optzeci au fost cei mai activi în acest sens.
În Chișinău se construiau întreprinderi, iar odată cu ele și sectoare locative care aveau propria lor infrastructură: spitale, policlinici, școli și grădinițe. Pentru toate acestea era nevoie de bani, iar pentru a-i obține, Constantin Tampiza pleca la Moscova, cu atât mai mult că Moldova avea stabilite relații bune cu Gosplan-ul URSS.
În general, în capitala sovietică moldovenii erau tratați cu o deosebită căldură. Fie că avea influența atitudinii deosebite față de republică a lui Leonid Brejnev, fie că era vorba de darurile sectorului vinicol. Așa sau altfel, însă anume Moldova a devenit prima republică din URSS pentru care a fost adoptată special o Hotărâre a Consiliului de Miniștri al URSS cu privire la dezvoltarea Capitalei.
„Gosplan-ul aprecia foarte mult abordarea rezonabilă, de aceea noi ceream ceea era obiectiv. Am prezentat tabloul obiectiv al situației orașului, am anunțat problemele și am fost auziți. Ne-au alocat 880 de milioane de ruble”, a spus Tampiza.
Este vorba de planul de dezvoltare a Chișinăului pe anii 1985 – 1990. La acea vreme, cursul oficial al dolarului era de 67 de copeici. Rezultă că în doar un singur cincinal, volumul investițiilor capitale a constituit peste 1 miliard 313 milioane de dolari SUA. În condițiile de azi, aceasta este o sumă fantastică.
De aceea se construia mult și repede. Anul 1986 a fost unul record. Atunci au fost date în folosință 675 de mii de metri pătrați de spațiu locativ, ceea ce reprezenta peste 12,5 mii de apartamente.
Însă planul de construcție a metroului așa și nu a mai fost realizat, spune interlocutorul.
„Era planificat să fie pus în circulație un tramvai accelerat sau un metrou terestru în partea de jos a orașului, unde pe timpuri au circulat tramvaie. Planul era, dar exista și o normă: metroul putea fi construit doar în cazul în care populația orașului era de cel puțin un milion”, a adăugat Tampiza.
În acei ani, populația Chișinăului număra 736 de mii de persoane, deci mai puțin de norma stabilită. Gosplan-ul nu a putut fi convins, deși Capitala RSSM se extindea în ritm rapid.