Pe 4 martie 2016, Curtea Constituţională a restabilit dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele, anterior acesta fiind ales de Parlament. Chiar dacă preşedintele Republicii Moldova se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului, conform Art. 81 din Constituție, Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, poate hotărî punerea lui sub acuzare în cazul în care săvârşeşte o infracţiune.
Am discutat cu fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Dumitru Pulbere pentru a afla dacă contravine sau nu această prevedere cu actuala formă de guvernământ și care ar trebui să fie de fapt procedura de demitere a președintelui.
”Forma de guvernare s-a schimbat în Republica Moldova în anul 2000, prin modificarea Constituției. A fost bine sau nu, vom spune cu altă ocazie. Până în 2000, forma de guvernare la noi era după modelul francez, semiprezidențială. Aveam un președinte cu împuterniciri vaste, care într-un fel sau altul, împreună cu Parlamentul și Guvernul, dirijau cu statul Republica Moldova. Din 2000 în coace ne numim republică parlamentară. Funcția de președinte a rămas, doar că a fost limitat în drepturi. După 2016, când Curtea Constituțională a revăzut avizul Curții din anul 2000, ceea ce nu au avut dreptul să o facă, CC și-a depășit atunci atribuțiile, președintele a fost limitat și mai mult în atribuțiile pe care le avea chiar și după reforma din 2000”, a declarat Pulbere.
Pulbere și-a exprimat părerea și în chestiunea procedurii constituționale de demitere a președintelui din funcție.
”Aici trebuie să delimităm problema în două părți. Conform Constituției Republicii Moldova, în cazul în care persoana care îndeplinește funcția de președinte al țării comite o crimă, atunci Procuratura Generală, cu argumente și dovezi, se adresează în Parlament pentru a convinge deputații, ca Parlamentul cu două treimi din deputați dă consimțământul de a-l trage la răspundere penală. Atunci este suspendat din funcție. Și dacă pe perioada de anchetă se dovedește faptul că a săvârșit o crimă, și este sentința de judecată, atunci (președintele - n.r) se recheamă printr-un referendum, deoarece a fost ales de întregpoporul. Și nu poate Parlamentul, cu votul a două treimi din deputați, să-l demită din funcție pe președintele Republicii Moldova”, a subliniat Pulbere.
Autor: Cezar Salagor