CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Cei doi președinți sunt convinși că această criză politică poate fi depășită doar prin dialog între cele două părți. PDM pe de o parte și PSRM, PDA și PPDA de cealaltă parte. Mircea Snegur și Pentru Lucinschi au menționat că discuțiile trebuie să aibă loc în sediul Parlamentului.
”Am condus și noi țara în primii zece ani de independență. Și, hai să o spunem sincer, pe atunci abia obținusem independeța și Statul Republica Moldova era destul de firav. Existau și atunci mai multe grupuri parlamentare cu multiple opinii și concepții de multe ori diametral opuse”, este precizat în mesajul celor doi foști președinți.
Cei doi au subliniat că menirea partidelor politice este de a menține pacea în țară.
”Scopul sfânt al partidelor, al instituțiilor statului, este ca să facă tot posibilul ca să aștearnă pacea în țară și să trudească zi de zi la consolidarea ei. Alt scop nu trebui să fie O pace durabilă înseamnă respect față de menirea parteinică și în definitiv, respect față de țară”, este precizat în mesaj.
Snegur și Lucinschi au precizat că țara noastră nu are cum să iasă din această criză politică fără sprijinul marilor puteri internaționale.
”În viziunea noastră, fără ajutorul consistent al marilor puteri și Comunități Internaționale, posibilitățile noastre sunt limitate. Ar fi mare păcat să nu prețuim la nivelul cuvenit sfaturile și susținerea lor. ”, au mai precizat ei în mesaj.
Președintele țării, Igor Dodon, a ținut să le mulțumească foștilor președinți pentru susținere în aceste momente de cumpănă pentru țara noastră.
”Le mulțumesc ex-președinților Republicii Moldova, Mircea Snegur și Petru Lucinschi pentru poziția exprimată în susținerea acțiunilor Președintelui Republicii Moldova și îndemnurile soluționării pașnice a crizei politice, bazate pe experiența acumulată pe parcursul anilor”, a scris Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook.
Situația politică din Moldova
Sâmbătă, 8 iunie, după câteva luni de criză parlamentară, deputații din fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și blocul ACUM s-au convocat într-o ședință de urgență a Parlamentului și au ales președintele forului legislativ, și anume pe liderul PSRM Zinaida Greceanîi. Totodată, parlamentarii au aprobat patru vicepreședinți ai Legislativului, au format un birou permanent și comisii parlamentare. Apoi, a fost votat și învestit un nou guvern, condus de liderul partidului PAS, Maia Sandu. Cu toate acestea, Curtea Constituțională (CC) a Republicii Moldova a declarat aceste decizii ilegale.
La rândul său, președintele Igor Dodon și deputații care au constituit coaliția de guvernământ insistă asupra faptului că legislația țării nu a fost încălcată. Curtea Constituțională a decis să transfere temporar atribuțiile președintelui către premierul interimar, democratul Pavel Filip, care a semnat un decret de dizolvare a Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 6 septembrie. Majoritatea parlamentară a adoptat o declarație adresată comunității mondiale și ONU pentru a da o apreciere situația din Moldova. Parlamentarii socialiști și cei din blocul ACUM nu recunosc deciziile Curții Constituționale și au adoptat o declarație prin care le cer judecătorilor CC să demisioneze.
Forțele politice care au format majoritatea parlamentară, pe de o parte, și Partidul Democrat, pe de altă parte, se acuză reciproc de uzurparea puterii în țară.
Duminică, susținătorii Partidului Democrat în frunte cu conducerea formațiunii politice au ieșit la o acțiune de protest în Piața Marii Adunări Naționale. Ulterior, protestatarii au pichetat clădirea administrației prezidențiale.
Reacția comunității internaționale
Uniunea Europeană a salutat deciziile luate de Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv formarea unei coaliții guvernamentale.
La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a declarat că "alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și nu au încălcat drepturile fundamentale ale omului. Voința poporului moldovenesc exprimată în aceste alegeri trebuie să fie respectată fără intervenție".
Ministerul rus de Externe a subliniat că Rusia "se angajează să colaboreze cu autoritățile alese în mod democratic ale Republicii Moldova pentru a restabili relațiile reciproc avantajoase ruso-moldovenești în diverse domenii, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001”.
Evenimentele din Moldova au ajuns în centrul atenției a cinci țări europene. Potrivit unei declarații comună a Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei și Suediei, aceste state sprijină Parlamentul Republicii Moldova.
"În urma alegerilor parlamentare, o majoritate parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv formarea unui Guvern. În actuala criză constituțională, vedem și susținem Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentant al poporului moldovean, și ca cel mai bun loc pentru a discuta toate problemele politice, inclusiv cele controversate”, subliniază cele cinci țări în declarația comună.