CHIȘINĂU, 10 iun – Sputnik. La trei luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, PSRM, PAS și PPDA au anunțat pe 8 iunie că sunt de acord să formeze o majoritate parlamentară.
Astfel, în decurs de câteva ore, cei 61 de deputați au ales conducerea Parlamentului, dar și un nou Guvern. În funcția de președinte al Parlamentului a fost aleasă socialista Zinaida Greceanîi, iar la șefia Guvernului – președintele PAS, Maia Sandu.
Cert este că, Curtea Constituțională a stabilit că orice decizie luată de deputați după data de șapte iunie este neconstituțională. Respectiv, formarea majorității parlamentare, precum și a Guvernului, au fost calificate de CC drept neconstituționale.
Duminică, pe nouă iunie, Curtea Constituțională a emis o nouă hotărâre prin care a constatat circumstanțe ”care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova”. Astfel, premierul interimar Pavel Filip a fost declarat președinte interimar.
La scurt timp, Pavel Filip a anunțat dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului privind organizarea alegerilor anticipate pe 6 septembrie 2019.
În replică, deputații ACUM și PSRM au adoptat o declarație comună prin care cer democraților să „transfere puterea pe cale pașnică”. Totodată, deputații PSRM și ai blocului ACUM s-au adresat comunității internaționale să monitorizeze și chiar să intermedieze acest transfer de putere.
Tot duminică, PDM a organizat un protest în centrul Chișinăului. De pe scena din Piața Marii Adunări Naționale, liderii PDM au acuzat deputații PSRM și blocul ACUM de uzurparea puterii în stat, iar pe șeful statului – de trădare de patrie.
Maia Sandu, desemnată prin decret de Igor Dodon la funcția de prim-ministru
În timp ce unii constituționaliști și analiști politici acuză membrii CC de asociere politică și spun că majoritatea parlamentară formată de deputații blocului ACUM și cei ai PSRM este legală, alții dau dreptate Înaltei Curți.
Cert este că la Chișinău s-a instalat o dualitate de putere. Respectiv, ne întrebăm: ce va urma?