Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Sfinții Constantin și Elena: Mesajul președintelui Dodon adresat moldovenilor

Sfinții Împărați Constanin și Elena: Peste 100 de mii de creștini ortodocși din țara noastră își sărbătoresc astăzi onomastica - iată ce le-a urat președintele Moldovei, Igor Dodon.
Sputnik

CHIȘINĂU, 3 iun - Sputnik. Creștinii ortodocși din țara noastră îi cinstesc astăzi pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Aproape 30 de mii de bărbați și peste 100 de mii de femei își sărbătoresc astăzi onomastica, potrivit Registrului de Stat al Populaţiei (RSP).

Președintele țării, Igor Dodon, i-a felicitat pe toți creștinii cu prilejul frumoasei sărbători.

”Exprim cele mai sincere felicitări tuturor clericilor şi enoriașilor ale căror biserici sunt sfințite în numele Împăraților Constantin şi Elena. Totodată, le felicit pe persoanele care au primit la botez numele celor doi sfinți. Doresc tuturor pace, sănătate și ajutorul Domnului în toate!”, a scris Dodon pe pagina sa de Faceboook.

Sfinții Împărați Constantin și Elena cei în tocmai cu Apostolii sunt prăznuiți în fiecare an, pe data de 3 iunie.

Sfinții împărați Constantin și Elena: Sfinții care au schimbat istoria Europei

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creștin. După ce l-a învins pe împăratul păgân Maxentiu, Constantin dă în anul 313 celebrul Edict de la Milano, prin care religia creștină devine o religie permisă. El scutește Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, și îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i și dreptul de a primi donații. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici și întreținerea clerului. El a dăruit Bisericii și dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul și avortul, abandonarea copiilor nou născuți, răpirea copiilor și vinderea copiilor din motive de sărăcie. Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, ținut în anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credințe.

În cadrul acestui Sinod au fost alcătuite primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul), a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.