CHIȘINĂU, 27 mai – Sputnik. Popoarele slave din Moldova – rușii, ucrainenii și belarușii – constituie o parte însemnată din populației țării. De-a lungul anilor, ei și-au adus contribuția la dezvoltarea statului.
Duminică, în Moldova a avut loc deschiderea oficială a sărbătorii ”Zilele Scrisului și Culturii Slave în Moldova”. Acest eveniment s-a bucurat de atenția reprezentanților conducerii de vârf a țării și a diplomaților străini. În primele ore ale dimineții, aceștia au depus flori la monumentele unor figuri proeminente ale culturii slave, după care a urmat un concert la Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici”.
Sărbătoarea care ne unește
Președintele Agenției Relații Interetnice, Oleg Babenco, a declarat pentru Sputnik Moldova că aceasta este o sărbătoare car îi unește pe toți.
”În aceste zile noi îi cinstim atât pe Sfinții Chiril și Metodiu care au dat lumii un alfabet ce a unificat și mai mult popoarele slave și a dat limba scrisă, dar a contribuit și la păstrarea tradițiilor culturale și lingvistice, a căror parte integrantă este și țara noastră”, a spus Babenco.
Totodată, el a atras atenția asupra susținerii de către stat a diversității culturale și lingvistice, a unității interetnice și consolidării societății, ceea ce este foarte important pentru pacea și buna înțelegere nu doar în interiorul Moldovei, ci și în relațiile acesteia cu țările prietene.
În Moldova această sărbătoare se află la cea de a 30-a ediție.
Ocrotirea limbilor minorităților
”Zilele Scrisului și Culturii Slave” este o sărbătoare care face parte din lista sărbătorilor oficiale în Republica Moldova, a amintit Babenco.
”Trebuie să păstrăm diversitatea lingvistică, să păstrăm limba rusă drept limbă de comunicare interetnică, să contribuim la păstrarea limbilor slave și să creăm oportunități pentru ca să poată fi studiate. Slavă Domnului că astăzi statul oferă o astfel de oportunitate", a declarat Babenco.
Zilele Scrisului și Culturii Slave în Moldova sunt organizate de Agenția Relații Interetnice.
Diversitatea etnică - bogăția țării
În cadrul concertului festiv, consilierul președintelui Moldovei pentru relații interetnice, Serghei Mișin, a citit mesajul de felicitare transmis de șeful statului, Igor Dodon.
”Tradiția de a organiza manifestări de anvergură cu prilejul Zilelor scrisului și culturii slave a prins rădăcini adânci în societatea noastră multietnică, devenind unul dintre simbolurile unității ei spirituale”, a spus Dodon.
După cum a menționat șeful statului, alfabetul slavon creat de marii semănători de lumină - Sfinții întocmai cu Apostolii Frați Chiril și Metodie, a avut un important rol de civilizare, a deschis popoarelor calea spre lumină, a contribuit la consolidarea înțelegerii reciproce între oameni. ”El a stat la temelia mai multor limbi naționale, a fost folosit pentru scrierea limbii vorbite în Ţara Moldovei”, a subliniat Dodon.
Potrivit președintelui, slavii constituie o bună parte din populația țării, ei fiind în Moldova de astăzi cetățeni cu drepturi depline.
”Populația polietnică a Moldovei și cultura ei neaoşă, expresivă sunt cele mai mari comori pe care ni le-a dăruit istoria, o bogăție inestimabilă care s-a format de-a lungul secolelor și pe care trebuie să o păstrăm și să o transmitem generațiilor viitoare”, consideră președintele.
În cadrul concertului au participat vedete ale estradei moldovenești, dar și grupuri de creație din mai multe raioane ale Moldovei.
Organizatorii au menționat că până pe 31 mai vor fi organizate expoziții tematice, acțiuni culturale, concerte, discuții și conferințe în toată țara.
Istoria sărbătorii
Chiril și Metodie au fost doi frați care au propovăduit în secolul al IX-lea credința ortodoxă în rândul popoarelor slave din centrul Europei.
În 860, Împăratul Mihail al III-lea şi Fotie, Patriarhul Constantinopolului, i-au trimis pe cei doi fraţi la hanul khazarilor într-o expediţie misionară menită să zădărnicească planurile hanului de convertire la iudaism. Misiunea a eşuat, iar hanul a ales iudaismul pentru poporul său, cu toate că mulţi au ales creştinismul.
În 862, cei doi fraţi au fost invitaţi de Prinţul Rastislav al Moraviei Mari să propovăduiască creştinismul pe meleagurile de sub tutela sa. Această solicitare a fost determonată de eforturile prinţilor slavi din Europa Centrală care căutau să-şi menţină independenţa de vecinii germanici. Rastislav căuta misionari creştini care să îi înlocuiască pe cei germani.
Până la urmă această misiune s-a prelungit toată viaţa celor doi fraţi, deoarece ei erau adepţii ideii prezentării creştinismului în limba celor cărora se propovăduia, aşa cum era obiceiul în Răsărit. Pentru a-şi îndeplini misiunea, ei au creat alfabetul glagolitic, un precursor al alfabetului chirilic şi au început să traducă Scripturile şi literatura creştină în limba slavonă.
Pentru contribuția sfinților Chiril și Metodiu la cultura Europei, Papa Ioan Paul II i-a declarat în anul 1980 ocrotitori ai Europei.
Ziua pomenirii acestor sfinți a început să fie sărbătorită ca Zi a Scrisului și Culturii Slave încă în secolul XIX, în Bulgaria, după care tradiția a trecut și în alte țări: Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova.