Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Curtea Constituțională spune ce rol are președintele în criza politică din țară

Ultima oră: Curtea Constituțională din Moldova va lua o decizie care va face claritate în situația politică incertă creată după alegerile parlamentare din 24 februarie.
Sputnik

CHIȘINĂU, 14 mai – Sputnik. Curtea Constituțională se întrunește în ședință pentru a examina sesizarea depusă de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prin care se solicită interpretarea privind dreptul șefului statului de a înainta candidatura la funcția de prim-ministru în cazul în care Parlamentul nu are o conducere. Sesizarea va fi examinată miercuri, 15 mai. Ședința va începe la ora 9:00.

Magistrații Curții Constituționale vor examina sesizarea președintelui privind interpretarea articolului 98 din Constituția țării în coroborare cu articolele 64 și 85 din Legea Supremă.

Instituția prezidențială a depus, la 23 aprilie, o sesizare la Curtea Constituțională pentru a obține interpretarea privind dreptul președintelui Igor Dodon de a înainta candidatura la funcția de prim-ministru în cazul în care Parlamentul nu are o conducere. Sesizarea a fost depusă de către consilierul în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentantul preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi.

Exclusiv: Ce se va întâmpla dacă CC îl va obliga pe Dodon să desemneze un premier

Consilierul prezidențial a declarat într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Sputnik Moldova că Moldova se află acum într-o criză politică fără precedent, când, la mai bine de două luni de la alegeri, Parlamentul este încă nefuncțional, iar fracțiunile care au fost constituite în noul Legislativ, nu se pot înțelege asupra unei majorități parlamentare care să aleagă organele de conducere a forului legislativ și să desemneze noul Guvern.

”Am ajuns în situația de incertitudine juridică în care chiar dacă președintele țării va înainta candidatura primului ministru, elementar nu are cine să propună subiectul pentru a fi inclus în ordinea de zi, nu are cine convoca ședința Parlamentului și să supună proiectul dezbaterii”, a declarat consilierul în cadrul unei emisiuni la Sputnik Moldova.

Potrivit lui Maxim Lebedinschi, chiar dacă Curtea va statua că șeful statului este obligat să înainteze candidatura unui premier în lipsa conducerii Parlamentului, nu avem certitudinea că criza politică și-ar găsi rezolvarea.  

”Ne-am pus întrebarea dacă acest drept al președintelui se transformă într-o obligație, indiferent dacă este aleasă sau nu conducerea Parlamentului. În cazul în care Curtea va spune că președintele este obligat să înainteze candidatura premierului, atunci ajungem la un formalism juridic – președintele va înainta candidatura ca să nu fie învinuit că nu a făcut-o”, a spus Lebedinschi. 

Consilierul prezidențial a precizat că după acest pas, în continuare, totul depinde de deputați.

”Candidatul desemnat la funcția de premier are la dispoziție 15 zile pentru a veni în fața Parlamentului cu Programul de guvernare și echipa guvernamentală, care trebuie să fie aprobate de Parlament. Am întrebat Curtea ce se întâmplă dacă în aceste 15 zile Parlamentul nu se convoacă sau se întrunește în ședință dar nu votează pentru candidatura premierului. Se permite în acest caz ca președintele să vină cu o a doua candidatură după expirarea acestui termen? Poate fi aceiași candidatură?”, a precizat consilierul prezidențial pentru Sputnik Moldova.

Igor Dodon ar putea desemna premierul în lipsa unei conduceri a Parlamentului>>>

Potrivit legislației naționale, dacă până în data de 21 iunie (timp de trei luni de la ședința de constituire a Parlamentului – 21 martie) forul legislativ, ales pe data de 24 februarie 2019, nu va adopta nicio lege, președintele țării se va adresa la Curtea Constituțională cu solicitarea de a stabili dacă există circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. Dacă Înalta Curtea va stabili existența acestor circumstanțe, atunci șeful statului va semna decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate. Data scrutinului anticipat trebuie să fie stabilită nu mai devreme de 60 de zile și nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului.