Tradiția scrutinelor anterioare, când cei mai harnici și responsabili alegători sunt cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, se menține și la alegerile de astăzi. Până la ore 15.00, din cei peste un million 400 de mii de cetățeni care și-au exercitat dreptul la vot, aproximativ 36% au vârsta de peste 56 de ani. La polul opus se află tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care reprezintă doar 7% din numărul celor care au votat.
Sociologii au o explicație pentru acest fenomen.
„Dacă e să ne uităm la structura general a populației, observăm că tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani reprezintă doar 14%. Adică, din cele 100% procente, tinerilor le revin doar 14%. Respectiv, nu trebuie să ne așteptăm că prezența lor la fi mare”, a declarant sociologul Natalia Vladicescu pentru Radio Sputnik Moldova.
Și nu doar lipsa tinerilor ar influența aceste cifre, migrația și lipsa încrederii acestora în schimbări sunt alți factori care se reflect în statistici.
„Migrația accentuală în rândul tinerilor, la fel este un factor care-și pune amprenta, iar rezultatele sunt simțite. La fel, avem mulți tineri care nu au mari așteptări de la țară deoarece abia așteaptă să-și termine studiile pentru a putea pleca. Mulți tineri spun că nu au pe cine vota, iar alții consider că alegerile sunt mimate. Mulți consider că nu pot schimba nimic”, adaugă Natalia Vladicescu.
Cert este că absenteismul tinerilor la alegeri este un fenomen prezent în majoritatea țărilor.
„Absenteismul tinerilor la alegeri este caracteristic nu doar pentru Republica Moldova. Este o tendință generală, simțită la nivel mondial. Și voi da exemplu României sau a SUA, care deși este un stat cu democrație avansată, se confruntă cu aceeași situație”, adaugă Natalia Vladicescu.
De menționat este că, la prezidențialele din 2016, din aproape un milion şi jumătate de alegători, doar 10% dintre ei au fost tineri cu vârstele cuprinse între 18 şi 25 de ani.
Autor: Silvia Zavadovschi