CHIȘINĂU, 2 nov – Sputnik. Generalul Victor Gaiciuc a menționat că prin rachetele cu rază medie și mică de acțiune se subînțeleg rachetele de croazieră, bazate la sol, cu raza de acțiune de 1000 – 5000 km și, respectiv, 500 – 1000 km. Acest fapt determină amplasarea lor în apropierea granițelor Rusiei.
„Când a fost semnat acest Tratat în anul 1987, erau vizate rachetele americane care se aflau în Europa Occidentală și rachetele sovietice din Europa de Est. De aceea, firește, dacă America se retrage din acest Tratat, apare întrebarea: la ce-i mai trebuie aceste rachete și unde le va amplasa? Fiindcă din SUA aceste rachete nu pot atinge Europa și Rusia. Deci, următorul pas va fi dislocarea lor în jurul Rusiei”, a declarat pentru Sputnik Moldova fostul ministru al Apărării.
Gaiciuc nu exclude faptul că rachetele pot fi amplasate în țara vecină cu Moldova, România, unde sunt deja dislocate componente ale sistemului american de apărare antirachetă. Mai mult decât atât, în discuțiile dintre Moscova și Washington cu privire la nerespectarea INF, partea rusă a menționat deja că SUA amplasează pe uscat – la baza militară din România – dispozitive capabile să lanseze rachete de tip „Tomohawk”, ceea ce este interzis prin Tratat.
Este logic să presupunem că, în cazul unui conflict militar de proporții în Europa, baza Pentagonului din România, care se află la 340 km de frontiera Republicii Moldova, va deveni o țintă prioritară pentru lovitura de răspuns.
Toate acestea vorbesc despre faptul că Moldova va deveni de asemenea ostatica deciziilor Pentagonului.
„Dacă discutăm din punctul de vedere al tehnicii militare, desigur că răspunsul nu va urma imediat. Însă, peste cinci-zece minute, racheta va zbura numaidecât înapoi. De aceea este naiv să credem că rachetele vor zbura pe deasupra noastră, să admitem, din România în Rusia și invers, și că pe noi nu ne va afecta acest lucru. Cu părere de rău, vom avea parte și noi”, a subliniat Gaiciuc.
Fostul ministru consideră că în această situație cea mai sigură metodă de menținere a păcii și controlului asupra înarmărilor ar fi fost revizuirea Tratatului INF, pentru a include în el toate țările care dispun sau, potențial, port dispune de astfel de rachete. În primul rând este vorba de China, urmată de India, Pakistan, Coreea de Nord, Israel.
Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că țara sa se retrage din Tratatul INF.
Trump a declarat că America își va spori potențialul nuclear până când ceilalți „nu-și vor veni în fire”, după care Washingtonul va fi gata să stopeze acest proces și să înceapă reducerea înarmărilor. Trump a spus că această declarație este adresată în primul rând Chinei și Rusiei.