Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Candu: Redenumirea limbii de stat în Constituția țării este sortită eșecului

Președintele Parlamentului a afirmat că va insista asupra neadmiterii includerii pe ordinea de zi a ședințelor plenare a proiectului de lege cu privire la modificarea Constituției, care se referă la redenumirii limbii de stat din moldovenească în română.
Sputnik

CHIȘINĂU, 24 oct – Sputnik. Propunerea de a schimba denumirea limbii de stat în Constituția Republicii Moldova din limba moldovenească în limba română va suferi un eșec total în Parlamentul țării. Declarația îi aparține președintelui Legislativului, democratului Andrian Candu, și a fost făcută în cadrul unei emisiuni care a fost plasată pe pagina de Facebook a Parlamentului Republicii Moldova.

Candu: Am să insist ca redenumirea limbii de stat în Constituție să nu fie inclusă pe ordinea de zi a ședințelor plenare

Potrivit șefului Legislativului, discuțiile despre schimbarea limbii de stat la ora actuală nu sunt oportune. În opinia sa, acest subiect va diviza societatea și va genera multe dispute.

Încă un pas spre declararea limbii române drept limbă de stat în Moldova

”Nu avem posibilitate la ora actuală să intrăm în dezbateri pe acest subiect, care va diviza societatea și va crea confruntări și dispute”, a declarat Candu.

Președintele Legislativului spune că nu va include pe ordinea de zi a ședințelor plenare acest proiect de lege, deoarece nu vrea să-și asume ”eșecul”.

”Nu cred că astăzi este momentul să punem la vot schimbarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, deoarece va fi un eșec. Va fi un eșec pe care eu nu vreau să mi-l asum așa cum și l-au asumat PL și PLDM în privința modificării Constituției pe integrarea europeană”, a spus Candu.

Președintele Legislativului susține că nici în Partidul Democrat nu este o poziție unică pe subiectul limbii de stat. Șeful Legislativului a mai declarat că nici societatea nu susține ideea schimbării limbii de stat din limba moldovenească în limba română în Constituția Republicii Moldova.

”Deși în Partidul Democrat sunt multe persoane care consideră că limba noastră este limba română și eu personal am zis că limba pe care o vorbim este limba română, dar în același timp sunt foarte mulți cetățeni în această țară, nu am să greșesc dacă am să zic că peste 65 la sută din populația țării, care consideră că limba este moldovenească”, a declarat Candu.

”Din punctul meu de vedere este un adevăr științific că limba este limba română. Pentru majoritatea cetățenilor din această țară totuși există o percepție diferită. Mai mult, chiar în partidul nostru sunt oameni care consideră că este limba moldovenească. Și nu doar în partid, dar și în fracțiunea parlamentară”, a menționat democratul.

Președintele Legislativului susține că anume din aceste motive nu va admite includerea acestei inițiative pe ordinea de zi a ședințelor plenare.

”Din această cauză am să insist și am să mă consult cu toți colegii din Parlament să nu fie inclus acest subiect pe ordinea de zi, care cu siguranță nu va trece acum în acest context și în acest Parlament”, a declarat Candu.

Curtea Constituțională și Guvernul susțin ideea redenumirii limbii de stat

În octombrie anul trecut, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a avizat pozitiv inițiativa unui grup de deputați – PL și PLDM – care propun redenumirea limbii oficiale din moldovenească în română în textul Constituției.

Parlamentul de la Chișinău începe dezbaterile asupra redenumirii limbii de stat

Curtea Constituțională a menționat în decizia sa că Declarația de Independență, care prevede că limba oficială în Republica Moldova este limba română, nu încetează să-și producă efectele, iar normele sale sunt parte integrantă a Constituției Republicii Moldova și fac parte din corpul Constituției.

Curtea a mai statuat că indiferent dacă va fi modificat sau nu articolul 13 din Constituție, prevederile Declarației de Independență urmează să fie aplicate direct și că acestea prevalează în raport cu Legea Supremă.

Ulterior, în decembrie 2017 și Guvernul Republicii Moldova a susținut inițiativa legislativă de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova prin substituirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu „limba română”.

”Propunerea legislativă este în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale, care prevede că în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență”, se menționează în avizul pozitiv al Guvernului.

În Declarația de Independență a Republicii Moldova, aprobată în 1991, deputații au stabilit că limba de stat este limba română.

Președintele Republicii Moldova spune că doar poporul poate decide asupra schimbării limbii de stat

Președintele țării, Igor Dodon, este de părere că poporul trebuie să pună punctul pe ”i” în disputa cu privire la denumirea limbii, de exemplu, în cadrul unui referendum.

Șeful statului consideră inadmisibile și nelegitime încercările de a legifera limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Potrivit lui Dodon, ”denumirea de limba moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor”.

”Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, este de părere Igor Dodon.

Pentru modificarea prevederilor Constituției sunt necesare cel puțin 67 de voturi ale deputaților în Parlament.